Marius Budăi, despre angajarea cetățenilor ucraineni: „Nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic”

Marius Budăi, ministrul Muncii, a anunțat că cetățenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic.

Acesta a mai precizat că cetățenilor intrați în România li se prelungește dreptul de ședere dacă prezintă contractul individual de muncă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, potrivit ziare.com.

Ucrainenii veniți în România nu vor avea nevoie de aviz de angajare timp de 9 luni

După această perioadă de 9 luni, prelungirile dreptului de ședere în scop de muncă se vor acorda în baza altor documente.

Eveniment - 12 nov, 15:06

Un anunț inedit de angajare al SRI a devenit viral: „Nu vei fi în lumina reflectoarelor, te vei număra printre actorii care nu-și vor primi binemeritatele aplauze”

„Cetăţenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, potrivit OUG 25/2014. Cetăţenilor Ucrainei, intraţi în România în scopul încadrării în muncă, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, a transmis, vineri, ministrul Muncii.

Ce documente se vor cele după cele 9 luni

Documentele necesare prelungirii ulterioare de ședere în scop de muncă sunt următoarele:

– contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă;

– dovada menţinerii salariului cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pe toată perioada şederii acordată anterior.

În cursul celor nouă luni cetăţenii ucraineni pot cere acordarea protecţiei subsidiare sau a statutului de refugiat, prin care dobândesc următoarele drepturi:

• să fie angajaţi de persoane fizice sau juridice, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români;
• să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistenţă socială şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;
• să beneficieze de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoaşterea diplomelor, atestatelor şi certificatelor de competenţă, precum şi a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.