Malta întârzie operaționalizarea Parchetului European (EPPO), în condițiile în care nu a propus niciun candidat eligibil, a afirmat Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef european, într-un interviu pentru Euronews, în care susține că, „din luna decembrie, întregul proces este amânat”.
„Din luna decembrie, întregul proces este amânat”, susține șefa EPPO, potrivit Agerpres.
Kovesi a explicat că EPPO „va investiga cazuri legate de persoane situate în posturi cheie, sau persoane care dispun de puternice mijloace financiare. Vorbim despre infracţionalitatea legată de TVA cu prejudicii mai mari de 10 milioane de euro. Nu oricine este în măsură să comită astfel de acte. Mă aştept la atacuri împotriva instituţiei şi împotriva procurorilor”.
Potrivit Consiliului UE, EPPO se va concetra pe combaterea fraudei împotriva finanțelor UE, avândcompetența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE.
Concret, organismul, care va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii, dar și cu Eurojust și Europol,va efectua investigații transfrontaliere încazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UEde peste 10000EUR sau încazuri de fraudă în materie de TVAla nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane EUR.
„Statele membre pierd cel puțin50 de miliarde EURîn venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ638 de milioane EURdin fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015. Până acum, numai autoritățile naționale puteau să investigheze astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, jurisdicția lor se oprește la frontierele naționale, lăsând procurorii naționali cuinstrumente limitatede combatere a criminalității financiare la scară largă la nivel transfrontalier. În mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi OLAF sau Eurojust, nu sunt în măsură să inițieze investigații sau urmăriri penale în statele membre.Parchetul European va contribui ladepășirea acestor neajunsuriși la reprimarea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE”, se arată în comunicatul Consiliului UE.
Laura Codruța Kovesi era numită în cea mai înaltă funcție din viitorul Parchet European în anul 2019, când fosta procuroare-șefă a DNA cataloga reușita drept o victorie pentru România și pentru sistemul de justiție din țară.
„Este vorba despre un vot care m-a bucurat şi reprezintă o recunoaştere a sistemului de justiţie din România. Cred că este o zi importantă pentru România, pentru toţi românii, pentru sistemul de justiţie şi pentru mine ca procuror care am implinit 24 de ani de procuratură”, declara Kovesi.
Ea aborda și faptul că guvernul de la acel moment, care era condus de fosta șefă a PSD Viorica Dăncilă, nu a susținut numirea sa în funcția de procuror-șef european.
„Nu am comentat şi nu comentez ce zic şi ce fac politicienii. Nu comentez ce a spus doamna prim-ministru. Nu aş putea spune că nu am avut susţinerea României cand mii de cetaţeni m-au susţinut. Din punctul meu de vedere am avut susţinerea ţării şi a cetăţenilor români”, răspundea Kovesi.