MAI neagă faptul că în România ar exista secții de poliție politică ale regimului de la Beijing

Ministerul Afacerilor Interne(MAI) transmite că la nivelul instituției nu există un acord semnat cu autoritățile din China care să permită înființarea unor secții de poliție ale statului comunist pe teritoriul țării noastre.

Ca urmare a articolelor în care se susține că «România s-ar afla printre țările în care China a înființat secții de poliție ilegale», Direcția Informare și Relații Publice transmite următoarele:

„La nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu există un acord semnat cu autoritățile din Republica Populară Chineză care să permită înființarea unor astfel de entități.

Eveniment - 22 nov, 22:55

Cetățenii români vor putea călători fără viza în China. De când intră în vigoare noua hotărâre și până când e valabilă

Toate documentele bilaterale de cooperare existente în domeniul de competență al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislația internă a României și pe cea internațională.

Vă asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate, desfășoară constant, conform competențelor, activități pentru a se asigura că, pe teritoriul României, nu sunt desfășurate activități care să aducă atingere siguranței naționale, ordinii publice și drepturilor cetățenilor”, menționează MAI.

Autoritățile europene și din SUA investighează existența unor secții de poliție politică ale Beijingului în afara țării

Beijingul a înființat peste 100 de așa-numite secții de poliție în întreaga lume pentru a monitoriza, cerceta și, în unele cazuri, repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, folosind acordurile bilaterale de securitate încheiate cu țări din Europa și Africa pentru a obține o prezență extinsă la nivel internațional, susține un nou raport împărtășit în exclusivitate cu CNN.

În Italia, Croația, Serbia și România există inițiative comune de poliție cu China

Organizația Safeguard Defenders, cu sediul la Madrid, care militează pentru drepturile omului, afirmă că a găsit dovezi potrivit cărora China operează 48 de posturi de poliție suplimentare în străinătate de când grupul a dezvăluit pentru prima dată existența a 54 de astfel de posturi în septembrie.

Noul său comunicat – denumit „Patrulare și convingere” – se concentrează pe amploarea rețelei și examinează rolul pe care inițiativele comune de poliție între China și mai multe națiuni europene, inclusiv Italia, Croația, Serbia și România, l-au jucat în pilotarea unei extinderi mai mari a stațiilor chinezești de peste hotare decât se știa până la apariția dezvăluirilor organizației.

Printre noile afirmații lansate de grup se numără: faptul că un cetățean chinez a fost constrâns să se întoarcă acasă de către agenți care lucrau sub acoperire într-o secție de poliție chineză dintr-o suburbie a Parisului, recrutați în mod expres în acest scop, pe lângă o dezvăluire anterioară potrivit căreia alți doi exilați chinezi au fost întorși cu forța din Europa – unul în Serbia, celălalt în Spania.

Cine conduce secțiile de poliție?

Safeguard Defenders, care analizează documente oficiale chinezești pentru a găsi dovezi ale unor presupuse abuzuri ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicții polițienești diferite ale Ministerului Securității Publice din China, active în cel puțin 53 de țări, în toate cele patru colțuri ale globului.

Aparent, ele au fost înființate pentru a ajuta expatriații din acele părți ale Chinei să își rezolve problemele în străinătate.

Beijingul a negat faptul că administrează forțe de poliție nedeclarate în afara teritoriului său, iar Ministerul Afacerilor Externe a declarat în noiembrie pentru CNN: „Sperăm că părțile relevante nu vor mai exagera pentru a crea tensiuni.

Beijingul a negat faptul că administrează forțe de poliție nedeclarate

Folosirea acestui lucru ca pretext pentru a defăima China este inacceptabilă”. În schimb, China a susținut că facilitățile sunt centre administrative, înființate pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi cu sarcini precum reînnoirea permiselor de conducere.

De asemenea, China a declarat că birourile au fost un răspuns la pandemia Covid-19, care a lăsat mulți cetățeni blocați în alte țări și blocați în afara Chinei, în imposibilitatea de a-și reînnoi documentele.

Când a fost abordat de CNN luna trecută cu privire la acuzațiile inițiale ale Safeguard Defenders, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat că posturile din străinătate erau deservite de voluntari.

Cu toate acestea, cel mai recent raport al organizației susține că una dintre rețelele de poliție pe care le-a examinat a angajat 135 de persoane pentru primele 21 de stații.

De asemenea, organizația a identificat un contract pe trei ani pentru un lucrător angajat la o secție din Stockholm.

Activitățile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei națiuni sunt extrem de neobișnuite și ilegale, cu excepția cazului în care o națiune gazdă și-a dat consimțământul explicit, iar raportul Safeguard Defenders susține că birourile neoficiale ale Chinei au apărut cu câțiva ani înaintea pandemiei.

Rapoartele lor au provocat investigații în cel puțin 13 țări diferite până în prezent și au redeschis o luptă diplomatică din ce în ce mai aprinsă între China și națiuni precum Canada, unde se află o mare diasporă chineză.

China nu e singura țară care își urmărește cetățenii în alte țări

China nu este singura superputere acuzată că folosește mijloace extrajudiciare pentru a ajunge la ținte pentru aplicarea legii sau în scopul persecuției politice în străinătate.

Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a desfășurat substanțe chimice și radioactive letale pe teritoriul britanic pentru a încerca să își asasineze foștii spioni – acuzații pe care Rusia le-a negat întotdeauna.

În Statele Unite, CIA a fost implicată într-un scandal legat de predarea extraordinară a suspecților de terorism de pe străzile Italiei la Guantanamo Bay după 11 septembrie 2001.

Sugestia de represiune pe scară largă a cetățenilor chinezi în țări străine vine într-un moment crucial pentru o națiune care se confruntă cu propriile tulburări în țară, pe fondul oboselii față de politica restrictivă a țării, zero-Covidiu, pe măsură ce începe cel de-al treilea mandat la putere al liderului Xi Jinping.

Săptămâna trecută, China a indicat că va slăbi unele dintre restricțiile sale privind pandemia, la trei ani de la apariția Covid-19.

Fiind a doua cea mai mare economie din lume, China a dezvoltat o relație tot mai profundă cu multe dintre țările în care se presupune că au fost găsite noile secții de poliție, ceea ce ridică întrebări incomode pentru siguranța națională.

China a semnat cu alte țări acorduri de patrulare a poliției

Italia, care a semnat o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China în cadrul unor guverne succesive începând din 2015, a păstrat în mare parte tăcerea în timpul dezvăluirilor privind presupusele activități pe teritoriul său.

Între 2016 și 2018, poliția italiană a efectuat mai multe patrule comune cu poliția chineză – mai întâi la Roma și Milano – și mai târziu în alte orașe, inclusiv în Napoli, unde, în același timp, afirmă Safeguard Defenders, a găsit dovezi că un sistem de supraveghere video a fost adăugat într-o zonă rezidențială chineză aparent „pentru a descuraja în mod eficient infracțiunile de acolo”.

În 2016, un oficial al poliției italiene a declarat pentru NPR că poliția comună ar „duce la o cooperare internațională mai largă, la schimb de informații și la partajarea resurselor pentru a combate grupurile criminale și teroriste care afectează țările noastre”.

China a încheiat, de asemenea, acorduri similare de patrulare comună a poliției cu Croația și Serbia între 2018 și 2019, ca parte a creșterii amprentei strategice a națiunii pe calea politicii externe definitorii a lui Xi, denumită Inițiativa Belt and Road.

Ofițerii chinezi au fost văzuți într-o patrulă comună cu omologii lor croați pe străzile capitalei Zagreb încă din luna iulie a acestui an, a relatat presa chineză.

Un oficial al poliției din Zagreb, intervievat de Xinhua, a declarat că aceste patrule sunt esențiale pentru „protejarea și atragerea turiștilor străini”.

Un raport din 2019 al Reuters a declarat că ofițerii chinezi s-au alăturat ofițerilor sârbi în patrularea din Belgrad pentru a ajuta la abordarea afluxului de turiști chinezi. Polițiștii chinezi nu aveau însă puterea de a face arestări.

Safeguard Defenders mai spune că stațiile chinezești au reușit să se impună în Africa de Sud și în națiunile vecine datorită unui acord similar cu Pretoria, în vigoare de ani de zile.

Safeguard Defenders a descoperit rețelele de poliție în timp ce încerca să evalueze amploarea eforturilor Chinei de a convinge o parte dintre oamenii săi să se întoarcă în China chiar împotriva voinței lor.

În baza datelor oficiale chineze, ar putea fi de aproape un sfert de milion de persoane din întreaga lume în perioada în care Xi a fost la putere.

„Ceea ce vedem venind din partea Chinei sunt încercări tot mai mari de a reprima disidența peste tot în lume, de a amenința oamenii, de a hărțui oamenii, de a se asigura că sunt suficient de temători pentru ca aceștia să rămână tăcuți sau să se confrunte cu riscul de a fi returnați în China împotriva voinței lor”, a declarat directorul campaniei Safeguard Defenders, Laura Harth.