Mai mulți cercetători străini susțin că prima limbă a Europei s-a născut în Carpați: "Nu limba română provine din latină, ci mai degrabă invers"

Un profesor universitar englez, Mark Pagel,  șef al Laboratorului de Bioinformatică de la Universitatea din Reading, specialist în biologie evoluționistă și dezvoltarea limbilor, fost redactor șef pentru Enciclopedia Evoluției, publicată în anul 2002,  susține că acum peste 10.000 de ani, în spațiul carpatic a existat un popor care vorbea o limbă unică, precursoare a sanscritei și a latinei, scrie adevaruldespredaci.ro.

Demonstrația specialistului englez se găsește în cartea “The Natural History of Human Cooperation”, publicată în anul 2012.

Mark Pagel nu este singurul care susține această teorie. Mai multți cercetători străini contemporani susțin, cu probe științifice, că spațiul carpato-danubiano-pontic este leagănul culturilor și al limbilor europene.

Eveniment - 21 oct, 19:01

Cel mai vechi model de Dacia, scos la vânzare pe un site din Germania. Cât cere proprietarul pentru mașină

Spre exemplu, marele savant german Harald Haarman spunea în anul 2013 că prima  scriere din lume este cea de la Tărtăria iar Cultura Danubiană este prima cultură importantă a Europei.

Rezultatul cercetărilor sale sunt prezentate într-un film documentar numit Civilizația Danubiană.

Și fostul consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, Miceal Ledwith, spunea în anul 2012 că limba latină s-a născut în Carpați și că nu limba română provine din latină, ci mai degrabă invers.

Savanta americană de origine lituaniană, Marija Gimbutas, a afirmat ceva asemănător acum mult timp: “România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între anii 6.500 – 3.500 î.Hr., axată pe o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europene patriarhale de luptători din epocile bronzului şi fierului.”

Nu în ulltimul rând, reputatul arheolog italian Marco Merlini, cel căruia îi și datorăm datarea Tăblițelor de la Tărtăria, a căror vechime a fost stabilită, în Italia, la 7.500 de ani, împărtășește aceeași perspectivă precum Harald Haarmann.