MAE a decis să nu conteste hotarârea CEDO în cazul Kovesi contra României. Decizia rămâne definitivă

Statul român nu va contesta decizia pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza Kovesi vs România, în care fosta șefă a DNA a atacat decizia de revocare din funcția de procuror șef, informează MAE, prin intermediul unui comunicat de presă. Termenul în care România putea formula o cerere de trimitere a hotărârii care îi dă dreptate lui Kovesi în fața Marii Camere a CEDO expiră miercuri, 5 august. Decizia a fost luată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE.

Kovesi câștigă definitiv procesul împotriva statului român

Potrivit MAE, decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată.

„Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai.

Este important de menționat că o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare.

De altfel, susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României”, precizează MAE în comunicatul de presă.

În luarea deciziei a fost luat în considerare şi faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers.

„Relevantă în acest sens este incidenţa extrem de redusă a cererilor de retrimitere formulate de statele părţi la Convenţie, precum şi a celor admise pentru retrimitere. Totodată, astfel cum indică însăşi CEDO în ghidul său cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Cameră nu reprezintă o instanță de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea.

Soliditatea raționamentului și a concluziilor din hotărâre sunt confirmate de faptul că hotărârea Camerei a fost adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, fiind în deplină consonanţă cu jurisprudenţa anterioară, de dată recentă, a CEDO cu privire la accesul la justiţie şi libertatea de exprimare ale magistraţilor. În același timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfacție echitabilă reclamantei, neexistând astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei în funcția anterioară nu este de actualitate”, s emai arată în comunicat.

Totodată, raportat la jurisprudența de dată recentă a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care să susțină o evaluare obiectivă privind obținerea unei soluții contrare celei reținute de Cameră, în urma unei eventuale reexaminări de către Marea Cameră, privind cele două încălcări constatate prin hotărârea din 5 mai 2020.

De altfel, nici Camera care a pronunțat hotărârea din 5 mai 2020 nu a considerat necesară desesizarea acesteia în favoarea Marii Camere – în aplicarea prevederilor art. 30 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

CEDO i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesiîn procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în unanimitate, că a existat: o încălcare a articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și o încălcare a articolului 10 (dreptul la libertatea de exprimare) din Convenția Europeană.

Potrivit decizieiCEDO, cazul a vizat înlăturarea reclamantului în calitate de procuror-șef al Anticorupției Naționale Direcția înainte de sfârșitul celui de-al doilea mandat, în urma criticilor sale asupra reformelor legislative care vizau fapte de corupția. Kovesi a susținut că nu a putut să conteste această decizie în instanță.