Cum va arăta lumea după criza coronavirusului. Trei scenarii posibile

Pandemia creată de noul coronavirus a dat viața întregii planete peste cap. Virusul a făcut milioane de victime la nivel mondial, iar măsurile de prevenire și împiedicare a răspândirii virusului, distanțarea socială și cariantina au schimbat viața de zi cu zi a oamenilor, au anulat evenimente culturale și sportive cu o reputație istorică.

În prezent nu se știe cu exactitate cum va arăta lumea după criza coronavirusului, însă specialiștii au elaborat deja câteva scenarii posibile. Iată, potrivit The Independent, care sunt scenariile posibile și cum ar putea arăta lumea după criza coronavirusului:

Defectul fluture

Pe măsură ce întreaga lume ar deveni din ce în ce mai conectată, ar urma să devină și din ce în ce mai interdependentă. Acesta fenomen ar putea fi înțeles drept defectul fluture al globalizării, care odată lăsat nesupravegheat, ar putea conduce la înmulțirea riscurilor sistemice.

Una dintre cele mai drafice demonstrații, ar putea fi criza financiară din 2008. Potrivit sursei citate anterior, colapsul economic a reflectat o neglijență periculoasă din partea autorităților publice și a experților în gestionarea complexităților tot mai mari ale sistemului financiar global.

În prezent, având în vedere creșterea rapidă a numărului de infecții cu noul coronavirus, majoritatea politicienilor recunosc acum costurile umane și economice traumatizante ale bolii COVID-19. Potrivit The Independent, cel mai pesimist scenariu al centrelor de Control al bolilor este că aproximativ 160 până la 210 milioane de americani vor fi infectați până la finalul anului 2020.

Mai mult decât atât, publicația engleză relatează că 21 de milioane de persoane vor avea nevoie de spitalizare, iar între 200.000 și 1.7 milioanear putea deceda din cauza COVID-19.

Un procent de 20%, până la 60% din populația mondială ar putea fi infectată, consideră cercetătorii Universității Harvard. Aceștia estimează că 14 până la 42 de milioane de oameni și-ar putea pierde viața, informează sursa citată anterior.

Mortalitatea directă ar putea fi prevenită prin măsurile și rapiditatea cu care societățile pot reduce noile infecții, pot izola bolnavii și mobiliza serviciile de sănătate.

Regiunile care vor înregistra cele mai mari pagube

La momentul actual, potrivit sursei citate, se consideră că pandemia va afecta în mod special comunitățile mai sărace și vulnerabile, scotând în evidență riscurile asociate cu creșterea inegalităților.

În SUA, peste 60% din populația adultă suferă de o boală cronică, aproximativ unul din 8 americani trăiește sub pragul sărăciei, mai mult de trei sferturi dintre ei trăiesc de la un salariu la altul, și peste 44 de milioane din Statele Unite nu au asigurare medicală, relatează The Independent.

Totodată, zone cu șanse mai mari de a fi grav afectate de pandemie ar mai putea fi și regiunile în care sistemele de sănătate sunt slb pregătite, precum America Latină, Africa și Asia de Sud.

Din punct de vedere economic, severitate problemelor ce ar putea urma ar depinde de cât de mult va dura pandemia și de modul în care guvernele vor răspunde. Însă, chiar și în cel mai bun scenariu, potrivit sursei citate anterior, această criză ar putea depăși considerabilă criza economică din 2008.

Mai mult decât atât, în comunitățile foarte sărace, în care membrii împart o singură camperă cu mai multe persoane și familiile trebuie să muncească zilnic pentru a-și procura hrana, apelul la distanțarea socială ar putea fi extrem de dificil de realizat și de pus în practică. În întreaga lume, pe măsură ce oamenii șiar putea pierde veniturile, societățile ar trebui să se aștepte și la o posibilă creștere rapidă a numărului de persoane fără adăpost.

În Statele Unite, potrivit sursei citate anterior, aproximativ 3.3 milioane de cetățeni au depuse deja dosarele pentru șomajul tehnic, iar în Europa șomajul ar atinge cote impresionante. Țările foarte sărace însă nu pot garanta că oamenii nu vor ajunge să moară de foame.

Un plan global

În contextul actual al pandemiei, unele guverne europene au anunțat pachete de măsuri prin care ar încerca să își mențină economia la un nivel constant. În Regatul Unit spre exemplu, potrivit The Independent, guvernul a convenit să acopere 80% din salariile și veniturile din profesiile liberale, cu o sumă de aproximativ 2.500 de lire pe lună și oferă un „colac de salvare” firmelor. În Statele Unite s-a decis asupra unui pachet de ajutor de 2 miliarde de dolari. O reuniune a liderilor G20 ar fi avut ca rezultat și un angajament de 5 miliarde de dolari, însă există puține detalii, după cum informează The Independent.

Potrivit The Independent, pandemia de COVID-19 ar putea reprezenta un punct de cotitură în afacerile naționale și internaționale, ce ar putea demonstra interdependența.

Însă, răspunsul economic și medical fără precedent din țările bogate, nu se poate aplica și în cazul țărilor aflate în curs de dezvoltare. Astfel că, urmările tragice ar putea fi mult mai grave și de durată în statele sărace, după cum informează sursa citată anterior.

Pandemia cauzată de noul coronavirus nu este un motiv pentru îngroparea globalizării. Chiar dacă călătoriile și comerțul sunt înghețate pe perioada pandemiei, ar putea exista o scădere, însă pe termen lung, creșterea continuă a veniturilor din Asia, ce reprezintă două treimi din populația lumii, poate reprezenta că fluxurile de călătorie, comerciale și financiare își vor relua traiectoria ascendentă, relatează sursa citată anterior.

În ceea ce privește fluxurile fizice, anul 2019 ar putea înregistra o scădere istorică, pe măsură ce perioada de vârf a fragmentării lanțului de aprovizionare va fi în scădere. Pandemia ar putea accelerea procesul de relocalizare a producției, consolidând dendința de apropiere față de piețele deja aflate în desfășurare. Dezvoltarea sectoarelor precum robotică, tehnologia imprimării 3D alături de așteptările unor produse din ce în ce mai personalizate, politicieni dornici să aducă producția acasă și întreprinderi care doresc să minimalizeze prețul mașinilor, elimină avantajele comparative ale țărilor mici, informează The Independent.

Producția nu este singura ce ar putea fi automatizată, ci și serviciile de tip call center sau activitățile administrative ar putea fi acum realizate mai ieftin, cu ajutorul calculatoarelor. Acest fapt, potrivit sursei citate anterior, ar ridica întrebări cu privire la viitorul forței de muncă din întreaga lume.