Ludovic Orban, despre sistemul de educație: ”În România a existat foarte multă improvizație și nu a fost voința politică necesară pentru a iniția și a implementa măsurile necesare”

Premierul Ludovic Orban a atras atenția, miercuri, în cadrul Conferinței „România Educată – politici publice și coordonarea surselor de finanțare”, asupra faptului că, în ultimii 30 de ani, în sisrtemul de educație din România ”a existat foarte multă improvizație și nu a existat voința politică necesară pentru a iniția și a implementa măsurile necesare”.

Amintind de nenumăratele încercări de reformă care au fost făcute în ultimele trei decenii, șeful Guvernului a vorbit despre scăderea drastică a calității educației în școlile românești, despre decalajele de calitate din cadrul sistemului educațional și despre rata extrem de mare a abandonului timpuriu: peste 16% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani renunță la școală.

Ludovic Orban s-a referit, în discursul său,și la rezultatele slabe obținute de elevii români la ultimele teste PISA, rezultate care scot la iveală, a subliniat premierul „analfabetismul funcțional și, implicit, incapacitatea sistemului național de educație de a răspunde cu adevărat nevoilor individuale ale copiilor și adolescenților”.

Politică - 19 nov, 19:53

Bogdan Glăvan: Ludovic Orban a demonstrat încă o dată că este, probabil, cel mai asumat, cel mai curajos politician din România și a făcut un pas în lateral, care permite consolidarea șanselor Elenei Lasconi, să intre în turul 2 (VIDEO)

Totodată, prim-ministrul a amintit că, în România, există doar 24% dintre cei cuvârste cuprinse între 30-34 de ani sunt absolvenți de studii superioare.

Precizând că toate aceste date ”creionează o perspectivă sumbră asupra sistemului de educație”, Ludovic Orban a susținut că misiunea guvernanților este aceea ”de a face școala mai bună pentru viitorul României”, țara noastră având ”nevoie de investiții masive în proiecte și programe dedicate creșterii calității educației”.

Redăm, mai jos, discursul integral al premierului Ludovic Orban:

Excelența voastră, domnule președinte, stimată doamnă vicepremier, stimate doamne și domnilor miniștri, stimate doamne și stimați domni, mulțumesc pentru invitație domnului președinte pentru posibilitatea de a participa la acest eveniment important.

Vă felicit, domnule președinte Klaus Iohannis, pentru efortul constant de a susține un dialog profund și larg în societate despre educație, un dialog care vine nu doar să analizeze problemele cu care se confruntă sistemul național de educație, ci propune soluții pentru o educație mai bună. ”România educată”, proiectul dumneavoastră de suflet, pe care l-ați susținut și îl susțineți în continuare și sub a cărui egidă avem privilegiul de a ne întâlni astăzi oferă decidenților, experților, profesorilor, elevilor și studenților această paradigmă a trecerii de la probleme, la soluții.

Forța unei națiuni, capacitatea ei de a rămâne dreaptă în fața provocărilor istoriei și curajul de a întâmpina viitorul sunt date de calitatea educației acesteia, de nivelul de pregătire al cetățenilor ei. Nu vom vedea niciunde un popor puternic care să nu fi înțeles nevoia de a susține educația și inovarea prin eforturi extrem de mari, atât financiare, cât și prin politici publice corecte și drepte, prin preocuparea constantă pentru a construi un sistem de educație, cercetare și inovare competitiv.

Dacă acum, după 30 de ani de încercări de reformă, încă se află pe agenda publică a educației subiecte care revin ciclic în atenție, este și pentru că, exceptând unele scurte episoade de guvernare, în România a existat foarte multă improvizație și nu a existat voința politică necesară pentru a iniția și a implementa măsurile necesare.

Dezbaterea de astăzi este o oportunitate pentru a discuta despre educație și probemele ei – unele dintre ele, așa cum spuneam și mai sus, care revin sistematic și ciclic în atenție. Cred că întâlnirea de astăzi – la care participă înalți reprezentanți ai Comisiei Europene și ai OECD, miniștri, profesori și experți în educație, ne aduce la masa dialogului mai ales pentru a identifica împreună atât soluțiile tehnice, cât și cele de finanțare a intervențiilor sistemice. De aceea, discuția este cu atât mai oportună cu cât este în proces de dezbatere și finalizare bugetul Uniunii Europene pentru următorul exercițiu financiar 2021- 2017, iar România trebuie să își stabilească prioritățile.

Ultimele decenii au marcat România printr-o scădere a drastică a calității educației în școlile românești. Monitorul educației și formării 2019, un document de analiză al Comisiei Europene, atrage atenția asupra decalajelor de calitate existente în sistem, asupra precarității în educarea și formarea noii generații și asupra ratei extrem de crescute a abandonului timpuriu – peste 16% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani abandonează școala.

Ultimele teste PISA vorbesc de asemenea de o altă dimensiune a lipsei de rezultate a învățământului: analfabetismul funcțional și, implicit, incapacitatea sistemului național de educație de a răspunde cu adevărat nevoilor individuale ale copiilor și adolescenților. Elevii care nu au fost învățați să gândească autonom, care astăzi nu pot înțelege un text scris vor fi mâine cetățeni care vor intra pe piața muncii, oameni ai cetății care vor trebui să apere principii și valori democratice. Pentru aceștia, și nu doar pentru ei, școala trebuie să se schimbe în bine.

Iar dacă lărgim tabloul și ne uităm și la învățământul superior, cred că trebuie să fie un semnal de alarmă puternic faptul că avem doar 24% absolvenți de studii universitare în rândul populației de 30-34 de ani – deci nivelul de educație și pregătire în rândul majorității populației este scăzut. Și mai mult decât atât, în ceea ce privește formarea continuă a adulților, România are cea mai scăzută rată la nivel european: doar 0,09% este procentul de participare a adulților la procesul de învățare continua, la o medie europeană este de 11%.

Excelența voastră, domnule președinte Klaus Iohannis,

Toate aceste date prezentate mai sus creionează o perspectivă sumbră asupra sistemului de educație. Desigur, există și profesori dedicați, competenți și conștienți de misiunea nobilă pe care și-au ales-o, aceea de a forma copiii prezentului și oamenii viitorului. Și lor trebuie să le mulțumim. Desigur, există școli și universități care rămân angajate misiunii lor de a contribui, prin educație de calitate și inovare, la o Românie mai bună, mai competitivă. Toate aceste instituții trebuie susținute.

Misiunea noastră este de a face școala mai bună pentru viitorul României și cred că trebuie să ne concentrăm pe intervențiile guvernamentale, pe câteva direcții principale identificate în cadrul proiectului ”România educată”.

Președintele României are cu siguranță astăzi un partener serios, un partener implicat în transpunerea în fapt a Programului ”România Educată”, a tuturor rezultatelor studiilor, analizelor, diagnosticului care se pune în domeniul educației. Și cred că este nevoie de o mobilizare a întregii societăți, a tuturor decidenților, indiferent la ce nivel sunt acești decidenți pentru a pune în practică măsuri fundamentale fără de care evoluția societății românești poate fi afectată negativ.

România are nevoie de investiții masive în proiecte și programe dedicate creșterii calității educației. Fiecare elev are dreptul la educaţia care i se potriveşte, care răspunde nevoilor și aspirațiilor lui. Fiecare copil are dreptul la o educație de calitate fie că învață la oraș sau la sat, în școli din urbanul mare, din urbanul mic sau în școli aflate la periferie. Pentru aceasta trebuie să inițiem programe și să investim în formarea cadrelor didactice și, mai ales, să îi stimulăm pe aceea care obțin rezultate. Pentru că este mult mai greu să faci performanță în școli din mediul rural sau de la periferie, unde nu există neapărat o înclinație spre învățare și procesul educațional care să provină din familii, precum în Liceul Sf. Sava sau în alte licee de vârf.

Grija pentru profesori trebuie să fie la fel de mare ca cea pentru copiii noștri. Investim în profesori pentru că ei sunt fundamentul școlii. Iar aici vorbim despre intervenții în formarea inițială și în formarea continua și cred că este esențial să înțelegem că profesorii au nevoie de formare nu doar în disciplinele pe care le predau, ci și de formare pentru formarea de abilități socio- emoționale, astfel încât să poată răspunde cu succes diversității și nevoilor individuale ale elevilor.

Investiția în infrastructura educațională este absolut necesară. Școala cu spații deschise și prietenoase este spațiul în care profesorii dedicați sunt mentori și facilitatori pentru elevii lor. Investiția în infrastructură trebuie să însoțească măsurile care vizează creșterea calității în educație.

România de astăzi este aproape jumătate Românie rurală. Studiile recente arată că aproape jumătate din copiii României sunt în risc de sărăcie. De aceea fie nu vin la școală, fie abandonează școala timpuriu sau calitatea educației din școlile lor este precară. România are nevoie de intervenții prioritare în aceste comunități dezavantajate pentru a rupe cercul sărăciei, intervenții care să privească integrat fiecare caz în parte: pentru că educația nu este posibilă fără sănătate și sprijin social adecvat nevoilor copiilor.

Doamnelor și domnilor,

Vă invit să fim cu toții artizanii unei educații deschise, în care diversitatea este celebrată și care creează oportunități de dezvoltare pentru fiecare: de la creșă până la universitate, și de la universitate pe tot parcursul vieții. Vă invit să reflectăm la cum putem contribui la un sistem de educație care să îi sprijine atât pe cei vulnerabili, cât și pe cei cu performanțe înalte. Pentru că dreptul la o educație incluzivă de calitate este dreptul pentru fiecare copil al acestei țări.

Vă mulțumesc pentru deschiderea la dialog și îmi exprim convingerea că din orice dezbatere se nasc proiecte durabile pentru copiii, studenții, profesorii și adulții României. România educată este o Românie modernă și prosperă.

Vă mulțumesc!