Ludovic Orban, de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului: „Să nu-i uităm pe cei umiliți, torturați și uciși din ură, și nici pe cei care au protejat vieți cu riscul propriei vieți, salvând ideea de omenie”

Premierul Ludovic Orban a transmis, luni, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, că România ”promovează toleranța între oameni, nediscriminarea și pacea, rămânând activă în procesul de păstrare și întregire a memoriei Holocaustului”.

Șeful Guvernului a subliniat că nu trebuie uitați cei care ”au fost umiliți, torturați și uciși din ură, precum nici pe cei care au protejat vieți cu riscul propriei vieți, salvând astfel ideea de omenie”.

Amintim că, Ludovic Orban se află, luni, într-o vizită oficială în Polonia unde va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II – Poarta Morții și la marșul comemorativ în memoria victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Redăm, mai jos, mesajul integral al premierului Ludovic Orban:

„Este deja al doilea deceniu în care întreaga lume comemorează milioanele de victime ale Holocaustului, într-un exercițiu necesar de aducere aminte, compasiune și păstrare a unei conștiințe treze.

Oricine răsfoiește paginile acelui teribil dezastru din istoria destul de recentă, Holocaustul, nu poate să nu rămână marcat de ororile petrecute, de dimensiunea angrenajului crimei din ură, de lipsa de reacție a oamenilor, instituțiilor și statelor. Nu poate să nu reflecteze, apoi, asupra consecințelor pe care ajung să le aibă crizele din societate și asupra răului pe care îl produce somnul rațiunii.

Șase milioane de evrei, reprezentând două treimi din populația evreiască a Europei, și câteva milioane de membri ai altor naționalități considerate de regimul nazist ”impure” au pierit în ghetouri și lagăre, în drum spre acestea, sau uciși pur și simplu în stradă, în perioada anilor 1941-1945, victime ale unei ideologii rasiste, ale unor mituri și ale tendinței de a găsi țapul ispășitor.

Reconstituirea adevărului se datorează în special membrilor comunității evreiești, mulți dintre ei supraviețuitori ai lagărelor naziste și deveniți figuri proeminente ale militantismului umanist, cărora li s-au alăturat intelectuali, artiști și militanți umaniști de pretutindeni, într-un efort comun de a împiedica repetarea, vreodată, a unor acte similare de extincție a popoarelor.

Au fost întemeiate instituții memoriale de prestigiu, au fost scrise cărți, au fost create opere de artă și evenimente, au fost reconsiderate valori din perspectiva apărării drepturilor omului și demnității umane.

Astăzi, la 75 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, mapamondul poate fi considerat solidar în lupta împotriva antisemitismului, rasismului, xenofobiei și intoleranței, care redevine o preocupare importantă, în contextul unor conflicte regionale bazate inclusiv pe resentimente de tip etnic și apariției de noi tendințe extremiste.

România, prin ea însăși, dar și ca stat-membru al Uniunii Europene, promovează toleranța între oameni, nediscriminarea și pacea, rămânând activă în procesul de păstrare și întregire a memoriei Holocaustului. Pentru că nu trebuie să-i uităm pe cei care au fost umiliți, torturați și uciși din ură, precum nici pe cei care au protejat vieți cu riscul propriei vieți, salvând astfel ideea de omenie.

Transmit întreaga mea compasiune pentru victimele Holocaustului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și am speranța că omenirea va avea capacitatea să învețe din marile erori ale istoriei sale”.