Liviu Avram, epilog la epopeea de la CCR: Motivarea prin care i-a fost respinsă cea de-a doua excepţie de neconstituţionalitate pe care a ridicat-o asupra modului de alegere a primarilor

Epopeea demersului jurnalistului Liviu Avram la Curtea Constituțională continuă cu o a doua motivare din partea magistraților.

Există totuși o întrebare la care CCR nu a vrut să răspundă: “Este constituţională alegerea primarilor într-un singur tur?”

Motivarea deciziei din 11 mai prin care i-a fost respinsă, ca inadmisibilă, şi cea de-a doua excepţie de neconstituţionalitate pe care a ridicat-o asupra modului de alegere a primarilor, în cadul procesului în contencios administrativ intentat Guvernului, a fost făcută publică de Liviu Avram pe Adevărul.ro.

În ziua deciziei, Augustin Zegrean, preşedintele de atunci al CCR, a declarat că excepţia i-a fost respinsă pe motiv că nu este candidat valid, întrucât candidatura îi fusese repinsă de Biroul Electoral.

Ei bine, în motivarea deciziei, judecătorii CCR nu mai fac absolut nicio referire la calitatea mea de candidat. Am citit-o pe toate părţile, inclusiv pe muchie – nimic, niente, nada… Au găsit, în schimb, altceva. Vă scutesc de detalii juridice, dar ideea e următoarea: judecătorii au zis că este inadmisibil ca CCR să judece neconstituţionalitatea unui articol de lege într-un cadru procesual creat special cu acest scop. Adică au refuzat să judece TOCMAI pentru că, prin acţiunile mele perfect legale (depunerea unei candidaturi asumat defectuoase, procesul în contencios administrativ împotriva Guvernului etc.), am urmărit şi am reuşit să aduc la judecata lor chestiunea alegerii primarilor într-un singur tur”, scrie Avram în articolul său.

Acum şapte luni, când a început să se gândească serios la o modalitate de a sesiza CCR asupra alegerii primarilor într-un singur tur, Liviu Avram mărturisește că a pornit de la o premisă care s-a dovedit fundamental greşită.

“Aşa cum vedeam eu atunci Curtea Constituţională, mi-am închipuit că, atâta vreme cât această chestiune a stârnit atâtea dezbateri publice, judecătorii ar putea avea o oarecare nemulţumire asupra faptului că pe ei nu i-a întrebat nimeni dintre cei care puteau s-o facă înainte de adoptarea legii: preşedintele, Avocatul Poporului, Guvernul, parlamentarii. Şi, îmi închipuiam eu, abia aşteaptă nu un motiv, dar măcar un pretext ca să-şi expună punctul de vedere asupra unei chestiuni atât de importante pentru sănătatea democraţiei din România”, povestește acesta.

Dar s-a înșelat. Judecătorii CCR au respins nu doar pretextele, dar şi motivele temeinice ce le-au fost oferite ca să se pronunţe pe fond.

“Convingerea mea e că, din motive care-mi scapă, şi-au propus de la bun început să nu de bage în povestea asta, ca să nu deranjeze la naturel partidele mari, singurele care, atât cât s-au priceput, au avut de profitat din această reglementare. Din acest motiv, deja mă tem că onorabilii judecători îşi vor bate joc şi de Clotilde Armand şi de ceilalţi candidaţi care au contestat la CCR alegerea primarilor într-un singur tur. Le vor găsi ei la bască o culoare care nu e tocmai regulamentară”, adaugă Avram.

Rezultatul, “de care Curtea Constituţională este la fel de responsabilă ca întreaga clasă politică”, este următorul: din 48 de primari de reşedinţă de judeţ, plus Capitala şi Sectoarele ei, nu mai puţin de 36 dintre ei şi-au câştigat mandatul fără să aibă votul majorităţii celor care au votat, obţinând între 25 şi 43 la sută, spune jurnalistul.

“Adică nu sunt reprezentativi aşa cum cere Constituţia. Rămâne ca fiecare dintre noi să decidă, pentru sine, dacă asta e important sau nu.

Întrebare: aş fi făcut la fel dacă acum şapte luni bănuiam măcar ceea ce ştiu acum? Da, cred că da… Măcar pentru a afla ce ştiu acum”, conchide Liviu Avram.