România rămâne codașă în Europa la respectarea și garantarea libertății și siguranței presei, dar și din perspectiva accesului la informații de interes public, a declarat președinta ActiveWatch, Liana Ganea, pentru Agerpres.
Liderul ActiveWatch a făcut această afirmație în contextul în care Vera Jourova, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, avertiza că „situația presei din România nu este foarte roz și este mult loc de îmbunătățit”.
Liana Ganea atrage atenția că „una dintre principalele probleme rămâne faptul că marile partide politice finanţează netransparent presa, ceea ce conduce la suspiciuni rezonabile că agenda publică în mass-media este distorsionată de aceste finanţări”.
„În acelaşi timp, puţinele voci jurnalistice critice cu puterea politică au devenit ţinta unor campanii de discreditare, iniţiate fie de actori politici, fie de instituţii de presă cu o lungă istorie de abateri de la etica profesională. Mai mult, jurnaliştii rămân ţintă a ameninţărilor, inclusiv a ameninţărilor cu moartea. În 2022, instanţele au pronunţat două condamnări penale împotriva unor persoane care au comis infracţiuni care vizau siguranţa jurnaliştilor. Una dintre aceste condamnări, care nu este definitivă, a vizat punerea la cale a uciderii unui ziarist”, a spus Liana Ganea.
Aplicarea legii privind liberul acces la informațiile de interes public, spune președinta ActiveWatch, ar trebui să devină o prioritate a Guvernului, care ar trebui să emită ghiduri şi instrucţiuni pentru toate instituţiile, autorităţile publice sau companiile cu capital de stat, precum şi să supervizeze implementarea acestora.
„Partidele din coaliţia de guvernare ar trebui să devină un exemplu de transparenţă şi să publice informaţii complete referitor la contractele lor cu mass-media şi alte cheltuieli din bani publici. PSD, PNL şi UDMR continuă să obstrucţioneze accesul la aceste date, aşa cum au fost solicitate de către jurnalişti şi organizaţii neguvernamentale, deşi există hotărâri definitive ale instanţelor de judecată în acest sens. Statul român trebuie să exercite un control real asupra serviciilor de informaţii, să limiteze puterile în expansiune ale acestora şi posibilitatea lor de a interfera cu exercitarea dreptului la libertatea de exprimare, inclusiv prin interzicerea infiltrării presei de agenţi sub acoperire”, a explicat Liana Ganea.
Ea s-a arătat de părere că „organele cu rol în aplicarea legii trebuie să dezvolte proceduri pentru abordarea cazurilor care privesc jurnaliştii, atât din perspectiva importanţei protecţiei acestora faţă de ameninţări, intimidări, hărţuiri şi alte infracţiuni care pun în pericol siguranţa lor, cât şi în ceea ce priveşte natura muncii jurnalistice şi dreptul la protecţia surselor jurnalistice”.