Consiliul superior de medicină legală critică Ordonanța antidrog, susținând că unele dintre prevederi sunt imposibil de aplicat, iar altele sunt neclare și lasă loc de interpretări și abuzuri.
Amintim că Ordonanța în cauză prevede că șoferii care refuză să sufle în drugtest sunt lăsați fără permise până când sunt gata rezultatele testelor biologice. Numai că asta poate dura luni întregi. Mai mult, spun criticii Ordonanței, sunt județe în care chiar și jumătate din aparatele de testare antidrog dau rezultate fals pozitive.
Poliția Română a transmis că nu toți şoferii vor fi testaţi, riscând astfel retragerea permisului, ci doar cei care au istoric de consum droguri/alcool, dacă au un „comportament nefiresc” sau dacă li se găsesc în mașini sticle sau substanţe suspecte.
„Unele substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conține cantități infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice. Multe medicamente uzuale conțin substanțe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentrații apte de a duce la o afectare a capacității de conducere autovehicule. De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantități reduse, va da reacții pozitive la opiacee. Cantitatea utilizată ca antitusiv NU are efecte asupra capacității de a conduce autovehicule”, susține, printre altele, Consiliul superior de medicină legală.
Legiștii spun că dacă se dorește introducerea obligativității unei evaluări psihologice în vederea obținerii/redobândirii permisului, acest lucru se poate face fără a implica medicii, indiferent de specialitate. Ei precizează că medici nu au competența de a evalua capacitățile psihologice de a conduce autovehicule, acesta putând fi, cel mult, atributul psihologilor, al medicilor psihiatri.
În ce privește articolul din OUG care prevede obligativitatea șoferilor de a se supune alcooltest sau drugtest la solicitarea polițistului, legiștii afirmă că acesta poate duce la abuzuri deoarece nu sunt stabilite explicit situațiile în care polițistul poate (fără a fi obligat) să solicite testarea.
Consiliul superior de medicină legală susține că Ordonanța ar trebui să prevadă clar situațiile în care se face testarea și precizează că realizarea testărilor de toxicologie în afara sistemului medico-legal, în vederea stabilirii prezenței substanțelor psihoactive la conducătorii auto, este improprie probațiunii judiciare.
„Realizarea de analize toxicologice în laboratoare ale MAI va genera neîncredere la nivel social în rezultatele obţinute, deoarece aceeaşi entitate care verifică şoferii în trafic va face atât analiza probelor, cât şi confirmarea rezultatelor. (…)
Într-un context mai larg, Consiliul superior de medicină legală consideră că este necesară o reevaluare a modului în care este evaluată și interpretată din punct de vedere legislativ și juridic „starea de influență” și efectele sale asupra condusului și a conducătorilor de autovehicule, care să plece de la următoarele principii generale:
„Având în vedere modul de creare a rețelei de toxicologie medico-legală, apreciem că pentru laboratoarele IGPR ar fi nevoie de ani de zile și zeci de milioane de euro, de angajări masive, achiziții de echipamente cu toate implicațiile ulterioare (licitații, contestații) poate chiar construirea unor clădiri noi pentru a se atinge stadiul actual al rețelei de toxicologie medico-legală.
Nu în ultimul rând, având în vedere faptul că analizele toxicologice se fac în cadrul instituțiilor medico-legale, care țin de Ministerul sănătății, orice discuții referitoare la achizițiile de echipamente ar trebuie realizate împreună cu Ministerul sănătății și Consiliul superior de medicină legală”, a mai transmis Consiliul superior de medicină legală.