Toate cele trei legi din pachetul legislativ de modificări la legile justiţiei au fost declarat parţial neconstituţionale de Curtea Constituţional şi se vor întoarce în Parlament pentru modificarea articolelor pronunţate neconstituţionale de judecători.
Curtea Constituţională va lua însă în dezbatere miercuri noi sesizări de neconstituţionalate formulate de parlamentarii USR. Primele decizii au fost date pe baza contestaţiilor făcute fie de PNL fie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Sesizările USR au fost depuse pe 22 ianuarie, partidul afirmând că a găsit şi alte articole ce nu trec testul constituţionalităţii pe lângă cele deja reclamate.
„Juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ şi PNL pe legile justiţiei. De exemplu, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului. De asemenea, juristii USR au arătat în sesizare că proiectele încalcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte motivele intrinseci de neconstituţionalitate, USR a contestat în plus faţă de ÎCCJ separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate”, a declarat preşedintele partidului, Dan Barna.
Sesizările au fost semnate de toţi cei 27 de deputaţi ai partidului, de 16 deputaţi PMP, de patru independenţi şi de trei deputaţi PNL.