Laura Codruța Kovesi se așteaptă ca Parchetul European să primească peste 3.000 de cazuri
Laura Codruța Kovesi s-a bucurat de popularitate în rândul mai multor guverne, dar nu și în al ei, care a promis să facă tot posibilul pentru a o împiedica să devină primul procuror public al Europei, scrie The Guardian într-un material dedicat fostei șefe DNA. La opt luni distanță, guvernul PSD a căzut, iar Kovesi se pregăteșe să lanseze Parchetul European (EPPO), primul organism al UE pentru gestionarea cercetărilor penale.
Laura Codruța Kovesi se așteaptă ca Parchetul European să primească peste 3.000 de cazuri
Noua structură va conduce la mai multe anchete, dar și la o apărare mai puternică a statului de drept în UE, spune Kovesi în interviul pentru publicația britanică. „Reperul nostru pentru succes” va fi încrederea cetățenilor în instituția noastră, crede ea.
EPPO, o inițiativă veche de un sfert de secol, va permite UE să aducă pe masa instanțelor naționale anchete despre presupuse fraude cu fonduri europene, dar și despre fraude transfrontaliere în materie de TVA. Potrivit estimărilor, doar acestea din urmă provoacă pierderi pentru trezoreriile naționale de 50 de miliarde de euro în fiecare an.
Laura Codruța Kovesi va conduce organizația din Luxemburg și va fi asistată de către un procuror din fiecare țară participantă, deși investigațiile vor fi conduse de magistrați desemnați din statele membre.
Oficialii UE au tras de mult semnale de alarmă cu privire la faptul că guvernele naționale nu prioritizează infracțiunile transfrontaliere sau tentativele de furt din bugetul UE, unde cazurile sunt adesea complexe și necesită cunoștințe avansate de limbă, dar și cooperare cu alte forțe de aplicare a legii. Biroul anti-fraudă al UE, Olaf, investighează abateri administrative, dar spețele pot fi înaintate doar către polițiile naționale. Doar jumătate dintre dosarele sale conduc la condamnări.
Kovesi, care se așteaptă ca EPPO să primească peste 3.000 de cazuri, s-a luptat să crească bugetul agenției, propus la o valoare de 37,7 milioane de euro. Oficialii UE argumentează că fondurile, care au fost deja crescute o dată, sunt suficiente pentru anul de lansare și speră că structura își va începe activitatea – așa cum a fost plănuit – în finalul anului 2020.
Danemarca, Irlanda, Ungaria, Polonia și Suedia nu s-au alăturat inițiativei
Cea mai mare problemă a Laurei Codruța Kovesi ar putea fi reprezentată de faptul că cinci state membre ale UE – Danemarca, Irlanda, Ungaria, Polonia și Suedia – nu s-au alăturat inițiativei. Într-o încercare de a convinge Budapesta să facă acest pas, oficialii UE au încercat să condiționeze alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Chiar și așa, Ungaria a refuzat.
Așteptările lui Kovesi sunt mari. Familiile jurnaliștilor de investigație uciși Daphne Caruana Galizia și Jan Kuciak au scris Consiliului de Miniștri al UE pentru a argumenta în favoarea numirii sale în fruntea EPPO și au descris-o drept „cel mai curajos și mai distins candidat pentru post”. Kovesi, spun ei, a fost în aceeași tabără cu Caruana Galizia și Kuciak, care au încercat să combată corupția la nivel înalt.