Laura Codruța Kovesi, la Viena: Cea mai mare provocare este acum, în România, păstrarea independenței magistraților

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, în cadrul unui discurs susținut la Viena, că în acest moment, cea mai mare provocare în România este păstrarea independenței magistraților. În contextul în care în această perioadă, în Parlament se dezbate legea privindstatutul magistraților, Kovesi susține că dacă va fi aprobat, acest act normativ va afecta grav independența justiției și va institui un control politic asupra activității procurorilor, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Prezentă la evenimentul cu tema ”Analizarea principiilor de la Jakarta: întărirea independenței și eficienței agențiilor anticorupție”, Laura Codruța Kovesi a vorbit despre schimbările care s-au produs în România în ultimii ani, la capotoul luptei împotriva corupției.

”Din 2013 până în prezent, DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 1 prim ministru, 2 vice premieri, 11 miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 senatori și 1 membru al Parlamentului European. Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv 27 de demnitari pentru fapte de corupție sau fapte asimilate faptelor de corupție: 5 miniștri, 17 deputați, 4 senatori și un membru al Parlamentului European. Restul cazurilor sunt în curs de soluționare. Recuperarea pagubelor cauzate prin infracțiuni reprezintă o componentă importantă în cauzele DNA. În aceeași perioadă, DNA a dispus măsuri asiguratorii de peste 2 miliarde euro”, a spus Kovesi.

Aceasta a subliniat că pentru obținerea unor rezultate în lupta cu corupția, sunt importante trei premise: independența sistemului judiciar, o structură specializată în combaterea corupției și o legislație care să ofere instrumente investigative.

”A fost esențială o independență reală a procurorilor față de factorii politici și s-a eliminat astfel riscul unor intervenții externe în activitatea procurorilor.Această independență este dublată de responsabilitate. Doar un sistem de justiție profesionist, independent și integru poate lupta eficient cu corupția. Și, când mă refer la independență, am în vedere ambele valențe. Independența sistemului de justiție raportată la relația cu autoritatea executivă și legislativă, dar și la independența individuală a procurorului în cadrul ierarhiei interne”, a mai spus Kovesi.

În acest context, procurorul-șef al DNA a propus un exercițiu de imaginație.

”Dacă procurorii ar fi subordonați executivului cum ar putea să deschidă ei investigații față de un membru al guvernului sau față de un secretar de stat? Sau față de altă persoană cu funcție importantă care este și membru al unui partid politic? Ar exista vreo garanție că investigația este corectă și imparțială? Ar exista vreo garanție că nu ar fi repercusiuni asupra magistratului care a deschis sau finalizat ancheta?

Dar dacă procurorii ar fi sub autoritatea Parlamentului, am mai vedea investigații privind deputați sau senatori?

Cu siguranță că rezultatele pe care vi le-am prezentat n-ar mai fi posibile dacă procurorii în România nu ar mai fi independenți. Nu ar mai exista șanse reale ca faptele de corupție la nivel înalt să fie investigate în mod egal, indiferent de funcția deținută sau de averea deținută de suspecți”, a declarat șefa DNA.

”Dar cea mai mare provocare este acum păstrarea independenței magistraților. Zilele acestea se dezbate în Parlamentul roman o lege vizând statutul magistraților, care daca va fi aprobată, va afecta grav independența justiției și va institui un control politic asupra activității procurorilor”, a mai spus Laura Codruța Kovesi.

Principiile de la Jakarta au fost adoptate în anul 2012, când șefi ai autorităților anticorupție, practicieni și experți anticorupție din întreaga lume s-au reunit în capitala Indoneziei, la invitația Comisiei pentru Eradicarea Corupției, a UNDP și UNDOC și au ca scop promovarea și întărirea independenței și eficienței agențiilor anticorupție, se arată în comunicatul DNA.