LACUL URSU din Sovata, lacul cu cel mai pronunţat efect de HELIOTERMIE din lume! Cele 3 RECORDURI MONDIALE pe care le deține (FOTO)

După formarea Lacului Ursu din Sovata, în anul 1875, în zonă s-a dus vestea că această apă tămăduieşte diferite boli de tip reumatismal, iar după mai bine de o jumătate de secol aici a fost înfiinţată prima bază de tratament.

În scurt timp de la formarea Lacului Ursu, cel mai important lac dintre cele cinci lacuri cu apă sărată existente în actuala staţiune Sovata – între care Aluniş, Roşu şi Verde, Lacul Negru şi Lacul Mierlei – oamenii şi-au dat seama că lacul este deosebit faţă de celelalte, nu atât ca dimensiuni, cât mai ales prin temperatura apei, potrivit Agerpres.

„Acest fenomen de heliotermie face ca Lacul Ursu să fie cel mai important din Sovata, şi nu numai în Sovata, ci la nivelul Europei şi chiar a globului, este un fenomen unicat. Sunt foarte puţine lacuri care prezintă acest fenomen de heliotermie, Lacul Ursu fiind cel care are cel mai pronunţat efect (…) Lacul Ursu este cel mai important din staţiune nu numai din cauză că este cel mai mare, atât ca suprafaţă, cât şi ca adâncime, ci este cel mai important deoarece prezintă cel mai pronunţat fenomen de heliotermie. Fenomenul de heliotermie a fost cercetat, studiat intens de institutele de specialitate din ţară, un exponent care realizează o comasare a tuturor cercetărilor şi dau acceptul pentru a se putea folosi sau a nu se putea folosi un zăcământ mineral fiind Institutul Naţional de Balneologie, cu sediul în Bucureşti”, a declarat directorul SC Balneoclimaterica SA Sovata, Fulop Nagy Janos.

Acesta a spus că după cercetările care s-au făcut a rezultat că Lacul Ursu prezintă fenomenul de heliotermie, ceea ce înseamnă că la sfârşitul perioadei lui de încălzire, adică pe la mijlocul sau sfârşitul lunii iunie, temperatura apei la adâncimea de 1,5 metri, acolo unde este termoclima lacului, poate să ajungă la 50 de grade Celsius. După deschiderea sezonului de balneaţie, adică la sfârşitul lunii iunie, starturile din lac se omogenizează, apa ajunge la 33-34 grade, iar apoi urmează încontinuu să se răcească, mai ales din luna august, când încep nopţile răcoroase.

Pentru conservarea căldurii lacului, Fulop Nagy Janos a spus că scăldatul este permis doar în anumite perioade ale zilei, dar niciodată înainte de ora 10,00, şi numai într-o anumită porţiune a lacului.

Lacul Ursu din statiunea Sovata, Mures, detine 3 recorduri mondiale si anume: cel mai mare lac helioterm din lume, singurul lac natural caruia i se cunoaste cu exactitate data formarii si singurul lac cu apa sarat inconjurat de vegetatie bogata.

Cel mai mare lac helioterm din lume

Cu un nume primit datorita formei sale asemanatoare cu o blana de urs, lacul din statiunea Sovata este un adevarat magnet pentru turistii ajunsi in zona Muresului. Lacul are suprafata de peste 40.000 mp, adancimea de 18 m si salinitatea medie de 250 g/l. Fenomenul de heliotermie se refera la prezenta unui strat izolator de apa dulce la suprafata lacului care permite pastrarea caldurii in apa sarata si impiedica iradierea caldurii in atmosfera. Lacul Ursu prezinta acest fenomen si este recunoscut in intreaga Europa pentru proprietatile unice pe care le are. Fenomenul de heliotermie al lacului Ursu a fost descoperit in jurul anului 1900 si datorita suprafetei sale intinse, acesta a fost declarat cel mai mare lac helioterm din lume.

Singurul lac natural caruia i se cunoaste data formarii

Lacul Ursu s-a format in urma prabusirii unei exploatari de sare in data de 27 mai 1875. Acest aspect ii aduce lacului cel de-al doilea record mondial deoarece este singurul lac natural caruia i se cunoaste cu exactitate data formarii. Inca de la inceput, lacul a prezentat particularitati care il fac potrivit pentru tratarea afectiunilor reumatice, endocrinologice si cardiovasculare.

Singurul lac cu apa sarata inconjurat de vegetatie bogata

Ultimul aspect pentru care lacul este faimos il reprezinta vegetatia bogata din jurul sau, care se datoreaza solului vulcanic depus in timp. Masivul de sare din jurul lacului este acoperit cu un strat argilos care favorizeaza dezvoltarea unui tabou ce include fagi, stejari, carpeni, aluni, meri, urzici, ghiocei, papadii si rostopasca. Fauna locului este reprezentata de capre neagre, ursi bruni, cocosi de munte, caprioare si mistreti.