UPDATE: Inițiatorul proiectului de lege, deputatul PSD Petre Florin Manole, a transmis ulterior, într-un punct de vedere, că, din punctul lui de vedere, prin retrimiterea acestei legi în Parlament, președintele Klaus Iohannis ”încearcă să găsească orice tertip pentru a limita amenzile pentru firmele care încalcă legea și exploatează muncitorii români”.

Manole a explicat că în actuala formă a legii, ”dacă sunt încălcate dispozițiile privind munca suplimentară, angajatorul este sancționat doar cu o amendă cuprinsă între 1500 și 3000 de lei, indiferent câți salariați prestează muncă suplimentară în afara normelor legale”. Articolul 260 lit. i) din Codul muncii a fost ulterior modificat în sensul în care nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară se pedepsește cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară.

Redăm, mai jos, punctul de vedere al deputatului PSD Petre Florin Manole:

Politică - 20 nov, 22:25

Drulă, despre vila pentru Iohannis: Are 1.200 mp. Cine locuiește în 1.200 mp?? Iar renovarea costă 9 milioane de euro, aproape cât tot bugetul RAAPPS pe un an (VIDEO)

La începutul sesiunii parlamentare din 2018 am depus o inițiativă legislativă prin care amenda pentru munca suplimentară ilegală să fie corelate cu numărul de salariați care prestează ore suplimentare ilegale. Astăzi, în Codul Muncii, dacă sunt încălcate dispozițiile privind munca suplimentară, angajatorul este sancționat doar cu o amendă cuprinsă între 1500 și 3000 de lei, indiferent câți salariați prestează muncă suplimentară în afara normelor legale.
Inițiativa a fost adoptată, recent, în 18 septembrie, de plenul Camerei Deputaților, fără sprijinul USR și PNL care s-au opus acestei modificări. În sfârșit, după adoptarea de către Parlament, art.206, alin i) devenise un articol care apăra dreptatea, salariatul și munca suplimentară și descuraja cu adevărat angajatorul să nu abuzeze de salariați.

Astăzi, Președintele Klaus Iohannis a retrimis legea la reexaminare argumentând, în mod nefondat, și deloc convingător, că nu este clară și predictibilă modificarea legislativă. Ce poate să fie neclar atunci când modificarea legislativă spune că amenda se va calcula „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”?

Adică articolul existent 260 lit. i) din Codul muncii – ”nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei” a fost modificat astfel: ”nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară.”

Ba mai mult, președintele sugerează în finalul textului reexaminării și o variantă alternativă: ca amenzile cumulate să nu depășească un anumit cuantum. Acesta este încă un semn că intenția președintelui Klaus Iohannis este de a găsi orice tertip pentru a limita amenzile pentru firmele care încalcă legea și exploatează muncitorii români.

Președintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, informează Administrația Prezidențială, printr-un comunicat de presă.

Articolul în cauză vizează sancționarea contravențională, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, în situația nerespectării dispozițiilor privind munca suplimentară „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.

CUTREMUR MONDEN! GINA PISTOL A FUGIT CU UN ALT BĂRBAT! TOCMAI ȘI-A LUAT ADIO DE LA SMILEY (GALERIE FOTO)

Președinția precizează că „având în vedere faptul că scopul reglementării este acela de a înăspri regimul sancționator doar pentru situația prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 alin. (1) din Codul muncii – respectiv de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare sau, în cazuri excepționale peste 48 de ore pe săptămână – dar cu îndeplinirea condițiilor stabilite de art. 114 alin. (2) din Codul muncii, considerăm că, pentru un plus de claritate a legii, ar fi necesară circumstanțierea acestei sancțiuni, prin indicarea în mod expres a situațiilor privind munca suplimentară de natură să atragă aplicarea unei amenzi contravenționale”.

REVOLTĂTOR! NU O SĂ ÎȚI VINĂ SĂ CREZI PE CE A CHELTUIT ANAMARIA PRODAN O AVERE! REGHECAMPF NICI MĂCAR NU A VRUT SĂ O VADĂ…(GALERIE FOTO)

Redăm, mai jos, comunicatul integral al Administrației Prezidențiale:

Domnului Teodor-Viorel Meleșcanu

Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,

formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii

Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii vizează sancționarea contravențională, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, în situația nerespectării dispozițiilor privind munca suplimentară „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.

IMAGINI DE INFARCT CU INNA! A RENUNȚAT LA HAINE ÎN VĂZUL TUTUROR! POZELE AU AJUNS PE INTERNET (GALERIE FOTO)

În expunerea de motive a legii menționate, inițiatorii subliniază că modificarea este necesară pentru generarea unui efect disuasiv, de natură să determine o descurajare a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală, în condițiile în care norma în vigoare nu stabilește o corelare a cuantumului amenzilor și numărului de ore suplimentare efectuate cu numărul de salariați care au făcut ore suplimentare. Menționăm că potrivit reglementării actuale, art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii prevede: „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: (…) i) nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei”.

Având în vedere faptul că scopul reglementării este acela de a înăspri regimul sancționator doar pentru situația prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 alin. (1) din Codul muncii – respectiv de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare sau, în cazuri excepționale peste 48 de ore pe săptămână – dar cu îndeplinirea condițiilor stabilite de art. 114 alin. (2) din Codul muncii, considerăm că, pentru un plus de claritate a legii, ar fi necesară circumstanțierea acestei sancțiuni, prin indicarea în mod expres a situațiilor privind munca suplimentară de natură să atragă aplicarea unei amenzi contravenționale.În acest sens, semnalăm că, potrivit dispozițiilor art. 120 – 124 din Codul muncii există și alte posibile încălcări ale regimului muncii suplimentare cum ar fi: efectuarea de ore suplimentare fără acordul salariaților; neplata orelor suplimentare sau neînregistrarea corespunzătoare a acestora; plata sporului prevăzut de lege pentru efectuarea muncii suplimentare, cu nerespectarea regimului prioritar al compensării cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice de la efectuarea muncii suplimentare; precum și orice alte situații de încălcare a regimului juridic privind munca suplimentară, ce se pot ivi în practică. Față de cele arătate, apreciem că Parlamentul ar trebui să clarifice dacă înăsprirea sancțiunii pentru încălcarea dispozițiilor privind munca suplimentară vizează doar situația urmărită de inițiatori – cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii – sau se referă/se aplică și altor situații ce pot reprezenta încălcări ale Codului muncii.

De asemenea, tot în scopul clarității, dar și al predictibilității reglementării, apreciem că ar fi necesar ca sintagma „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”, din cuprinsul legii transmise la promulgare, să fie circumstanțiată la persoanele pentru care nu s-au respectat dispozițiile privind munca suplimentară, în caz contrar putându-se înțelege că amenda ar fi aplicată tuturor persoanelor care prestează muncă suplimentară într-o companie, deși dispozițiile legii se aplică numai în cazul unor angajați.

Potrivit art. 260 alin. (1) din Codul muncii, în celelalte cazuri de răspundere contravențională în care încălcările sunt raportate la „fiecare persoană identificată”, amenda contravențională este limitată la o valoare cumulată de cel mult 10 ori maximul amenzii, exemple în acest sens fiind dispozițiile art. 260 alin. (1) literele e), e¹), e²), e³) și o). Din această perspectivă, apreciem că ar fi utilă reanalizarea legii transmise la promulgare și sub aspectul stabilirii, și în acest caz, a unei valori maxime cumulate, soluție legislativă care ar fi în acord cu viziunea de ansamblu a legiuitorului în ceea ce privește regimul sancționator din cadrul Codului muncii.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.