Klaus Iohannis cere reexaminarea legii care permite ca arhitectul șef să fie numit din rândul persoanelor fără studii de arhitectură sau urbanism

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, pentru reexaminare Legea care extinde sfera condiţiilor de studii necesare pentru a putea ocupa funcţia de arhitect-şef la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, în Bucureşti sau sectoarele acestuia, astfel încât această responsabilitate să poată fi îndeplinită și de persoane care nu au studii în domeniul arhitecturii sau al urbanismului.

Președintele cere reexaminarea Legii privind numirea arhitectului șef

Actul normativ stabileşte că funcţia de arhitect-şef de la nivelul acestora va putea fi ocupată şi de o persoană fără studii universitare de licenţă în domeniul arhitecturii sau în cel al urbanismului.

„În opinia noastră, această perspectivă legislativă creează premisele vulnerabilizării structurii arhitectului-şef de la nivelul acestor unităţi administrativ-teritoriale, cu consecinţe pe planul dezvoltării armonioase şi durabile a teritoriului naţional, motiv pentru care se impune reanalizarea acesteia de către Parlament. Este de necontestat faptul că dimensiunea, complexitatea teritoriului, numărul de locuitori şi rolul unei unităţi administrativ-teritoriale în cadrul reţelei de localităţi determină specificul activităţii de planificare şi gestionare urbană”, arată şeful statului în cererea de reexaminare transmisă Legislativului.

Politică - 25 oct, 16:59

Iohannis: „Trebuie să rămânem ferm angajați în sprijinirea dreptului Ucrainei la autoapărare” / „Suntem în proces de optimizare a cadrului legislativ pentru a preveni și combate riscul dronelor eșuate”

Expresie a importanţei actuale şi în perspectivă imediată a unei localităţi în cadrul reţelei din punct de vedere administrativ, politic, social, economic şi cultural, în raport cu dimensiunile ariei de influenţă polarizate şi cu nivelul de decizie pe care îl implică în alocarea de resurse, fiecare rang atribuit unei localităţi implică, totodată, şi capacitatea de a soluţiona provocări specifice, precum: mobilitatea urbană durabilă, expansiunea urbană necontrolată, necesitatea compensării poluării urbane prin amenajarea de spaţii verzi accesibile, imaginea mediului construit urban în raport cu monumentele istorice, zonele construite protejate şi cu valoare arhitecturală, rolul polarizator în raport cu unităţile administrativ-teritoriale învecinate, zonele urbane funcţionale, mai arată sursa citată.

„În acest sens, semnalăm şi prevederile art. 271din Legea nr. 350/2001, potrivit cărora primarul, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-şef din cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuţii în domeniul urbanismului: asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană şi teritorială şi le supune aprobării consiliului local/general; asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competenţa autorităţilor publice locale, în conformitate cu prevederile legii; supune aprobării consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în baza referatului tehnic al arhitectului-şef, documentaţiile de urbanism, indiferent de iniţiator; acţionează pentru respectarea şi punerea în practică a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate”, conform textului transmis de Iohannis.

Motivele invocate de Klaus Iohannis

Prin urmare, „faţă de complexitatea activităţii de la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului Bucureşti, sectoarelor acestuia şi municipiilor, şi faţă de rolul structurii responsabile cu urbanismul conduse de arhitectul-şef, considerăm că este necesar să se reanalizeze în ce măsură acestor provocări specifice de la nivelul comunităţilor locale le poate răspunde inclusiv o persoană fără studii universitare de licenţă în domeniul arhitecturii sau în cel al urbanismului, ce deţine doar o pregătire suplimentară de tipul pregătirii profesionale continue”, mai argumentează şeful statului.

Din această perspectivă şi ţinând cont şi de interesul public reprezentat de problematica dezvoltării durabile, preşedintele Iohannis consideră că reanalizarea acestei soluţii legislative nu se poate altfel realiza „decât în cadrul unui amplu şi autentic dialog cu organizaţiile profesionale din domeniu şi cu organizaţiile reprezentative ale autorităţilor publice locale”.