Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea pentru declararea zilei de 4 iunieZiua Tratatului de la Trianon, actul prin care comunitatea internațională a recunoscut unirea Transilvaniei cu România, informează, vineri, Administrația Prezidențială, printr-un comunicat de presă. Pe 13 mai, Camera Deputaților a adoptat acest act normativ, în calitate de for decizional, iar legea a ajuns la șeful statului pentru promulgare pe 19 mai.

CCR, sesizată de Klaus Iohannis cu privire laLegea pentru declararea zilei de 4 iunieZiua Tratatului de la Trianon

În sesizarea de neconstituționalitate depusă de șeful statului se precizează că legea adoptată de Parlament ”contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principului separației puterilor în stat și ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, cât și în cea referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora «Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a țării», ale dispozițiilor constituționale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu cele ale art. 31 alin. (5), precum și celor ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitateaerga omnesa deciziilor Curții Constituționale”.

De asemenea, șeful statului consideră că scopul legii în cauză ”nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”.

Astfel, se arată în sesizarea de neconstituționalitate, „instrumentul juridic prin intermediul căruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, întrucât această declaraţie per se nu poate fi impusă şi/sau realizată printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv/administrativ ori poate îmbrăca, eventual, forma unei declaraţii cu caracter politic”.

Totodată, președintele Iohannis a atacat la CCR articolul referitor la arborarea drapelului României în ziua de 4 iunie, precizând că acest lucru nu se înscrie în norma legală existentă, precum și articolul care prevede includerea în programele Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune a unor emisiuni sau aspecte de la manifestările prilejuite de Ziua Tratatului de la Trianon.

S-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care a fost recunoscutăunirea Transilvaniei cu România

Joi, 4 iunie, s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, act prin care a fost consfințită, la nivel internațional, unirea Transilvaniei cu Regatul României.

Tratatul de la Trianona fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial șiUngaria, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar și stat învins în urma Primului Război Mondial. Tratatul de la Trianon a fost doar unul dintre tratatele care au urmat Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920).

Semnat pentru a stabili frontierele noului statUngariacu vecinii săi, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croaţiei-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croaţia) şi Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei (azi: Republica Slovacia şi, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, aTransilvanieişi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.