Justiția merge cu motoarele turate, dar cum le luăm banii infractorilor? Recuperarea prejudiciului este încă deficitară

Justiția merge cu motoarele turate în ultimele luni. Politicienii corupți sunt închiși unul câte unul, dar marea problemă a recuperării prejudiciilor rămâne încă nesoluționată. ANAF, instituția care ar trebui să execute efectiv deciziile de confiscare ale instanțelor, are performanțe extrem de slabe.

În bilanțul DNA pe anul trecut se arată că în 2014 instanțele au dispus confiscări totale de peste 310 milioane de euro. Doar 10% din suma a fost executata efectiv, scrie ziare.com.

De aici un dublu efect negativ. Pe de-o parte, infractorii își sporesc șansele de a rămane cu prada prin tot felul de suveici care să facă recuperarea cu mult mai grea, dacă nu chiar imposibilă, pe de alta parte, apare un sentiment de frustrare al societății, care ar dori să se vadă nu numai „răzbunată” prin pedeapsa, ci și despăgubită prin recuperarea prejudiciului.

Experiența altor state a dovedit că soluția cea mai eficientă este crearea unui organism independent care să se ocupe doar cu recuperarea și valorificarea bunurilor rezultate din infracțiuni. O astfel de instituție funcționează în Franța, iar eficiența acesteia a fost dovedită:  Din 2011 până în 2015, Agenția a confiscat aproape 88 de mii de bunuri în peste 45 de mii de cauze. Doar anul trecut, a vărsat la bugetul statului 103 milioane de euro.

Un proiect există și în România. O primă fază a fost crearea în 2011 a Oficiului național de prevenire a criminalității și cooperare pentru recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni din cadrul Ministerului Justiției, dar care însă nu concentrează competențele în domeniu, deci nu are cum să fie eficient.

Teoretic, dacă Victor Ponta se va ține de cuvânt, până la sfârșitul lunii Guvernul ar trebui să-și dea acordul pentru înființarea „Oficiului Național de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate”, care să aiba competențe depline în domeniul recuperării prejudiciilor.