Jurnalist BBC, către Kovesi: ”România, a doua cea mai coruptă țără din UE. Nu pare că ați făcut mare diferență” / Fosta șefă DNA: „Și mentalitatea întregii societăți poate contribui la reducerea acestui fenomen”

Laura Codruța Kovesi, procuror-șef european, a declarat recent, într-un interviu pentru BBC, că lupta cu flagelul corupției nu poate fi dusă eficient doar de procurori, ci este nevoie de un efort conjugat. Aceasta a ținut să sublinieze că inclusiv mentalitatea societății poate contribui la reducerea nivelului de coruție dintr-o țară. A mai precizat, de asemenea, că e nevoie de campanii de conștientizare și de prevenire, dar este necesar și ca procurorii să aibă asigurate, prin legi, instrumente pentru a desfășura anchetele. Kovesi a încercat astfel să-i explice lui Stephen Sackur de ce atunci când a fost demisă din funcția de procuror-șef DNA, România stătea chiar mai prost în statisticile internaționale privind fenomenul corupției. Jurnalistul a remarcat faptul că, în ciuda eforturilor depuse, Kovesi nu a reușit să schimbe mare lucru în România.

Explicațiile Laurei Kovesi, întrebată de ce România era o țară chiar mai coruptă după ce a condus DNA

Stephen Sackur, jurnalist BBC: „Să ne concetrăm deocamdată pe România și să vedem dacă într-adevăr ați făcut vreo diferență. Sunteți o figură controversată acolo. Ați reușit să îi puneți sub acuzare pe unii dintre cei mai puternici oameni, dar când ne uităm la cum a ajuns România când ați plecat din funcție, ați fost concediată de Guvern, Transparency International spunea că România stătea chiar mai rău, fiind pe locul 70 în topul corupției 2019, regresase deci. România era a doua cea mai coruptă țară din Europa, fiind întrecută doar de Bulgaria. Să fiu sincer, mi se pare că, în ciuda eforturilor dumneavoastră, nu ați reușit să faceți vreo diferență…”

Laura Codruța Kovesi: „Păi, atunci când vorbim despre eradicarea corupției, despre reducerea acestui fenomen într-o țară, cred că asta nu e doar responsabilitatea procurorilor. E nevoie de un efort comun în lupta cu acest fenomen. E vorba aici despre activitatea procurorilor, dar și despre acțiunile de prevenire, despre legile care să ofere suficiente instrumente procurorilor pentru a putea investiga aceste fapte. E important de menționat că și mentalitatea întregii societăți poate contribui la reducerea nivelului corupției. Deci nu doar investigând și arestând oamenii putem rezolva problema corupției într-un stat membru…”.

La nivelul UE, România e depășită doar de Bulgaria în clasamentul Transparency International privind percepția asupra corupție

Raportul Transparency International pe anul trecut privind percepția asupra corupției arată că România a scăzut în 2019 până la nivelul din 2012. Asta înseamnă că mediul de afaceri a perceput la fel de multă corupție în sectorul public precum în urmă cu opt ani.

În clasamentul Corruption Perceptions Index (CPI) al organizației, România are un scor de 44 din 100, fiind la egalitate cu Ungaria și Africa de Sud și cu doar un punct peste media globală. La nivelul Uniunii Europene, media este de 66 de puncte, iar mai slab decât România și Ungaria se clasează doar Bulgaria.

Indexul Transparency International arată cum percep experții și afaceriștii corupția din domeniul public.

Potrivit accestui top, cel mai puțin corupte țări sunt Danemarca, Noua Zeelandă, Finlanda, Singapore și Suedia, iar cele mai corupte sunt Somalia, Siria, Yemen și Venezuela.

Eurobarometru: Şase din zece români susţin că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie

Un Eurobarometru dat publicității în luna iunie a acestui an a arătat că șase din zece români consideră că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie.

48% dintre români spun că în ţară nivelul corupţiei a crescut în ultimii trei ani. Pe de altă parte, 37% dintre români sunt de părere că nivelul corupţiei a rămas la fel în ultimii trei ani. Alți 7% dintre români spun că a scăzut.

Opt români din zece (78%) afirmă că există corupţie în instituţiile publice locale sau regionale (68% media europeană) şi în instituţiile publice naţionale (70% media europeană).

Totodată, 41% dintre români cred că a da și a lua mită, și abuzul de putere pentru câștig personal sunt practici răspândite în partidele politice.