Julian Assange spune că „a ales libertatea în locul dreptății irealizabile”, în prima sa declarație publică din ultimele 5 luni: „Nu sunt liber astăzi pentru că sistemul a funcționat”
Fondatorul WikiLeaks spune că a pledat „vinovat pentru că a făcut jurnalism” în acordul pentru eliberarea sa și solicită protejarea libertății presei. Assange a spus că a ales libertatea „în locul dreptății irealizabile” în timp ce și-a descris acordul de pledoarie cu autoritățile americane și a îndemnat parlamentarii europeni să acționeze pentru a proteja libertatea de exprimare.
SUA l-a condamnat pe Assange pentru că și-a făcut meseria
În prima sa declarație publică de când acordul de pledoarie din iunie a pus capăt celor aproape 14 ani de închisoare, detenție la ambasadă și arest la domiciliu în Marea Britanie, fondatorul WikiLeaks a susținut că protecția legală pentru avertizori și jurnaliști „exista doar pe hârtie” sau „nu e eficient”.
„În cele din urmă, am ales libertatea în detrimentul justiției irealizabile, după ce am fost deținut ani de zile și m-am confruntat cu o pedeapsă de 175 de ani fără nicio cale de atac efectivă”, le-a spus el parlamentarilor de la Strasbourg, în cadrul Adunării parlamentare a Consiliului Europei, organismul pentru drepturile omului cu membri din mai multe țări, de la Islanda la Azerbaidjan.
„Nu sunt liber astăzi pentru că sistemul a funcționat. Sunt liber astăzi, după ani de închisoare, pentru că am pledat vinovat că am făcut jurnalism”, a continuat el, citat de The Guardian.
„Drepturile jurnaliştilor şi editorilor din spaţiul european sunt serios ameninţate”, a spus el comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului a lui Pace, îndemnând adunarea să acţioneze.
„Incriminarea activităților de documentare de știri este o amenințare la adresa jurnalismului de investigație de pretutindeni. Am fost condamnat oficial de o putere străină pentru că am cerut, primit și publicat informații veridice despre acea putere în timp ce eram în Europa.”
Assange a publicat dovezi despre cum aramata americană a ucis civili în Irak
Assange a devenit foarte cunoscut în 2010, după ce a publicat o serie de scurgeri de informații de la fostul soldat Chelsea Manning, care arătau că armata americană din Irak a ucis o duzină de civili neînarmați, inclusiv doi angajați ai Reuters. Nimeni nu s-a confruntat vreodată cu judecata pentru crime.
Assange a spus că inclusiv soția sa, Stella Assange, și apoi fiul său încă bebeluș au fost victime ale spionajului american și ale tentativei de strângere de dovezi, inclusiv ceea ce a spus el a fost o încercare de a preleva ADN din scutecul copilului său de șase luni.
În aproape 90 de minute, Assange s-a adresat comitetului așezat lângă soția sa. A răspuns la întrebări încet, dar ferm, dar a refuzat o ultimă întrebare, invocând oboseală.
El a spus că e o „schimbare profundă și suprarealistă” să treci de la o celulă Belmarsh la Strasbourg. Vorbind despre timpul petrecut la Belmarsh, el a spus: „Experiența izolării de ani de zile într-o celulă mică este greu de transmis. Îți îndepărtează percepția aceea ce ești, lăsând doar esența brută a existenței. Nu sunt încă pe deplin refăcut încât să vorbesc despre ceea ce am îndurat.”
Miercuri, membrii adunării vor dezbate un proiect de rezoluție care condamnă „acuzațiile disproporționat de severe” aduse lui Assange de către guvernul SUA.
Întocmită de Thórhildur Sunna Ӕvarsdóttir, un deputat islandez al partidului de stânga Pirat, rezoluția afirmă că „folosirea greșită” a Legii de spionaj din 1917 din SUA a avut un „efect de periculos, descurajând editorii, jurnaliștii și avertizorii de a raporta comportamente incorecte ale guvernului”.
Textul critică, de asemenea, Regatul Unit, membru fondator al Consiliului Europei, pentru că nu a protejat libertatea de exprimare și dreptul la libertate a lui Assange.