Județul din România cu cea mai mare rată de șomaj în rândul tinerilor. Cei mai mulți locuitori aleg să plece

Județul Mehedinți era altădată, sinonim al industriei energetice. O mândri pentru România, un sprijin real pentru Europa. Astăzi însă, este caracterizat de sărăcie și de oameni care nu și-au mai revenit niciodată, după ce și-au pierdut parcă peste noapte locurile de muncă.

„Oamenii ăştia au rămas cu datorii la bănci, cu acele credite luate cu buletinul, cu necazurile de zi cu zi, cu inflaţia care a ajuns în câţiva ani la 15%. Erau prea tineri că să fie pensionaţi şi prea bătrâni că să facă o reconversie a meseriei sau să se angajeze undeva”, a explicat Ion Palici, inginer, fost director tehnic, pentru Observator News.

Mehedinți ar fi trebuit să fie puterea energetica a Europei. În 1980 combinatul producea apă grea pentru cele două reactoare de la Cernavodă. Producția ar fi fost suficientă chiar și pentru 4 reactoare, însă după revoluție, planurile de dezvoltare a energiei nucleare în Romania au stagnat. În 2015 s-a oprit producția de apă grea și nu după foarte mult timp, în 2016 s-a declarat falimentul. Statul a pus lacăt, lăsând aproape 3.000 de oameni în șomaj tehnic și rezerve de mii de tone de apă grea. Încă din 2016, statul caută metode prin care poate scăpa de apa grea rămasă și un cumpărător pentru termocentrală.

„Economia a avut de suferit. Termocentrala asta putea să funcţioneze pe producere de energie electrică şi termică la fel cum funcţionează Turceni, Rovinari Craiova”, a spus Ion Palici, inginer, fost director tehnic.

Cei care au ales să părăsească Mehedințiul nu s-au mai uitat înapoi. Astăzi, județul Mehedinți este în topul clasamentului la două categorii, cea mai mare rata a îmbătrânirii populației din toață tara și cei mai mulți șomeri tineri.

Un paradox pe piața muncii

Toate aceste dezechilibre din ultimii ani au dus la apariția unui paradox, o rată mare de șomaj, dar și o cerere de persoane calificate pe piața muncii care nu poate fi satisfăcută.

„Nu putem să spunem că oamenii nu au unde să lucreze pentru că este cumva un paradox: adică avem o rată a şomajului undeva pe lângă 7%, dar în acelaşi timp nu avem forţă de muncă calificată pentru ceea ce se caută. Vorbim despre discrepanţa dintre cei care au venituri mari, au afaceri, şi omul de rând”, a explicat Oana Buzatu, jurnalist și unul dintre oamenii care au ales să nu plece din Mehedinți.

O parte din populația Mehedințiului nu are bani nici măcar de mâncare

La finalul unui studiu IPSOS, realitatea suprinsă în cifre este deopotrivă șocantă și tristă.

„Nu ne-am așteptat să fie un procent atât de mare de populație care să spună că sunt luni în care nu le ajunge nici macar să cumpere mâncare, 5% dintre oameni spun lucrul asta. Cu atât mai mult cu cât am vorbit cu oameni care sunt digitalizați. 2% dintre oameni care spun că au mijloace suficiente încât să își cumpere tot ce au nevoie. 60% din venituri se duc pe cheltuieli de zi cu zi pentru intretinerea locuinței, hrană şi utilități. Asta e enorm. Tot 60% dintre oameni spun că mai mult ca sigur nu vor reuși anul viitor să își plateaca facturile la utilități având în vedere liberalizarea care se anunță”, a spus Alina Stepan, managerul Companiei de cercetare IPSOS.