Izvorul Tămăduirii se sărbătorește în fiecare an în prima vineri de după Paște și are o semnificație aparte pentru credincioși, aceasta fiind ziua în care se „sfințesc apele”. Astfel, ca în cazul multor sărbători, și aici există o serie de obiceiuri de care românii țin seamă, potrivit newsweek.ro.
Izvorul Tămăduirii este una dintre cele mai mari sărbători ale românilor. În calendar ortodox 2023, Izvorul Tămăduirii se sărbătorește pe 21 aprilie. Află care sunt obiceiurile de care ar trebui să ții cont în această zi mare.
Izvorul Tămăduirii, denumit și Vinerea Scumpă sau Vinerea Luminată este a cincea zi din săptămâna de după Paşte.
Superstițiile spun că, dacă muncești în această zi, vei avea ghinion tot anul. Gospodinele nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc lucruri de îmbrăcăminte, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
De asemenea, se spune că dacă cineva are curajul să lase, în ziua de Izvorul Tămăduirii o cană ori un vas cu apă sub un nuc sau un soc, şi găseşte mai târziu pământ la fundul acelui vas, însemnă că nu mai are multe zile de trăit, scrie sursa citată.
Însă românii mai au o serie de obiceiuri pe care le țin cu ocazia acestei sărbători. În această zi, în bisericile din întreaga ţară preoţii săvârşesc slujba de sfințire a aghesmei mici. Se spune că această agheasmă are puteri tămăduitoare. Cu ea se stropeşte apoi fiecare încăpere a locuinţei, cu excepţia băii. Se spune că această agheasmă are puteri tămăduitoare. Cu ea se stropeşte apoi fiecare încăpere a locuinţei, cu excepţia băii.
În unele zone, există obiceiul jurământului, ceea ce presupune că tinerii își promit că vor fi alături la bine și la greu. O tradiție asemănătoare este și înfrățitul. Diferența dintre cele două obiceiuri constă în faptul că tradiția înfrățitului se respectă și în familie, pe când cea a jurământului este pentru cei tineri, care sunt prieteni.
Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare închinată Maicii Domnului. În această zi îl sărbătorim, în primul rând, pe Hristos Cel Înviat, că Izvor al vindecărilor, și apoi pe Maica Domnului, ca persoană care Îl poartă pe Fiul ei, devenind astfel și ea izvor de tămăduire.
Unul dintre izvoarele tămăduitoare din România se află la Mănăstirea Ghighiu din Prahova. Mai există și la Mănăstirea Dervent un izvor cu apă tămăduitoare, dar și la Mănăstirea Hoacioara din județul Neamț. De asemenea, la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă există un astfel de loc, scrie libertatea.ro.
În icoana sărbătorii Izvorul Tămăduirii, Maica Domnului și Hristos se află într-un bazin asemănător cu o cristelniță. Fecioara Maria este reprezentată cu mâinile înălțate, semn al rugăciunii, iar Mântuitorul binecuvântând cu ambele mâini, ca răspunsuri la rugăciunilor maicii Sale. Din bazin izvorăște apă care are darul tămăduirii bolilor sufleteșți și trupești.