Izbucului de la Tăuz, cea mai mare peşteră scufundată din România, considerată imposibil de explorat

Puțini sunt cei care știu că cea mai mare peșteră scufundată din România se află în Munții Apuseni. Este vorba despre Izbucului Tăuz, considerat imposibil de explorat de către oamenii obișnuiți. Aici pot intra în peștera plină de apă doar speologi scufundători cu mare experiență, scrie ziarulunirea.ro.

Cum ajungi la cea mai mare peșteră scufundată în România

Prin Izbucul Tăuz ies la lumină apele ce intră în subteran prin peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, aflate pe teritoriul comunei Gârda de Sus, după mai mulți kilometri prin măruntaiele muntelui.

Pentru a ajunge la Izbucul Tăuz se pleacă din centrul comunei Garda de Sus pe drumul comunal Gârda Seacă cale de 10 km până în apropierea unei case izolate pe marginea Văii Gârda Seacă (Fileşti).

Eveniment - 21 nov, 08:17

10.000 de kilograme de deșeuri au fost scoase din Peștera Scărișoara. Încălzirea ghețarilor a dus la apariția gunoaielor

Pe acelaşi drum, mai sus de această casă, se află un indicator spre Izbucul Tauzului. Se urmează cărarea şi marcajul turistic – punct albastru ce duce paralel cu valea, apoi se traversează valea pe o punte în apropiere de intersecţia a două vai, după care se ajunge la izbuc. Drumul este accesibil pentru oricine şi se parcurge în maxim 30 de minute.

Izbucul este înconjurat pe trei părţi de stânci într-o pădurice de foioase, care dau locului un farmec deosebit, mai ales toamna. Zona este vizitată de turiştii care vor să admire frumuseţea peisajelor naturale din aceasta zonă a Apusenilor. Este rezervaţie naturală declarată monument al naturii. Apa este azurie şi foarte limpede, cu o temperatură medie de 4 – 6 grade, chiar şi pe timpul verii. Asta pentru că stagnează mult timp, o zi şi jumătate, şi preia temperatura rocii pe unde trece.

Tentativele de explorare

Primele tentative de depăşire a izbucului au fost făcute în 1982, când scufundătorul maghiar Czako Laszlo, a reuşit să treacă de primul sifon.

A ajuns într-un clopot de aer şi a parcurs şi al doilea sifon până la adâncimea de 47 metri. A reuşit să mai vadă continuarea până la cota de -55 metri. Peştera atinge o lungime scufundată de 105 metri şi o lungime de peste 400 de metri.

Următoarele tentative au aparţinut unui grup de scufundători cehi, care au atins în 1988 adâncimea de 70 metri.

Cercetările au fost reluate mulţi ani mai târziu, când polonezii au preluiat iniţiativa cu sprijinul Asociaţiei Speologice Sfinx Garda. La începutul anului 2001 au loc primele incursiuni ale polonezilor, soldate cu un record naţional de adâncime, 79,4 metri atinşi de Bolek. Acesta a revenit în luna august a acelui şi an şi a reuşit să-şi depăşească recordul anterior, înaintând până la adâncimea de 85 metri.

În 2002, Rafał Garsk, un “veteran” al Tăuzului şi conducător al expediţiei, şi-a pierdut viaţa. Corpul acestuia a fost recuperate câteva zile mai târziu de la adâncimea de 78 metri. În memoria acestuia, pe peretele stâncos a fost amplasată o plăcuţă comemorativă. În toamna lui 2004 un alt speolog polonez, Włodzmierz Symanowski, a depăşit vechiul terminus, şi străbate sala de la -85 metri. A reuşit să urce în hornul scufundat, cu un diametru de 20 metri, până la circa – 50 metri.