Istoricul Lucian Boia cere ca Clujul să renunțe la termenul NAPOCA din titlu. Dorința acestuia a fost aspru criticată de rectorul de la Babeș-Bolyai

Lucian Boia a propus într-un editorial revenirea la denumirea de Cluj a municipiului Cluj-Napoca, susținând că aceste termen suplimentar a fost introdus de Nicolae Ceaușescu și păstrarea acesteia este redundată.

"De fapt, ce era în neregulă cu Clujul? Îi suna numele prea ungureşte? N-aş zice. Forma întîlnită în documentele medievale, redactate în latină, nu în maghiară, este Clus. „Clujul“ românesc e în fond mai apropiat de această denumire, să-i spunem neutră, decît ungurescul „Kolozsvár“. Şi atunci? Poate că supărarea nu privea atît numele, cît, în genere, condiţia istorică şi culturală a Clujului, aceea de oraş mai mult unguresc decît românesc, pînă nu cu multă vreme în urmă. În preajma Primului Război Mondial erau înregistraţi la Cluj peste 40.000 de vorbitori de limbă maghiară, faţă de numai 6.000 de români. Şi în perioada interbelică, maghiarii rămîn majoritari. Raportul numeric s-a inversat în anii comunismului, iar astăzi românii sunt într-o netă majoritate. Vorbim însă de acelaşi oraş? Oficial, Clujul nu mai există; i-a luat locul Cluj-Napoca", scrie Lucian Boia într-un editorial numit "Varză à la Cluj-Napoca".

Istoricul mai precizează că în logica păstrării denumirii de Cluj-Napoca ar putea să apară și alte orașe cu dublă denumire precum: Craiova-Pelendava, Apulum Alba Iulia, Tomis-Constanţa sau Mangalia-Callatis, iar ţara ar trebui să devină Dacia-România sau România-Dacia.

"Şi atunci te întrebi la ce mai e bună Napoca. Doar pentru a păstra ceva din moştenirea spirituală şi din viziunea istorică a lui Ceauşescu? Am o idee, poate prea îndrăzneaţă, aproape utopică: ce-ar fi să rebotezăm oraşul încă odată, şi din Cluj-Napoca să-l facem Cluj?", propune Lucian Boia.

Această idee este însă aspru criticată de către rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, istoricul clujean Ioan Aurel Pop. Acesta compară scoaterea termenului de Napoca din numele orașului cu eliminarea lui Nicolae Bălcescu din istorie, deoarece și acesta a fost folosit de comuniști pe bancnota de 100 de lei.

"Să schimbăm denumirea oraşului din cauză că decizia a fost luată de Ceauşescu este ca şi cum ai zice să-l scoatem pe Nicolae Bălcescu din cărţile de Istorie pentru că a fost pus de comunişti pe bancnota de 100 de lei. Numele de Napoca n-are nimic cu Ceauşescu, cu cu istoria oraşului. Nu e de vină oraşul că Ceauşescu a luat această decizie", precizează Ioan Aurel Pop, conform Adevărul.

Rectorul UBB a prezentat istoria denumirii orașului: Cluj vine din latină – "Clausus, clusus" şi înseamnă loc închis între dealuri, lucru care conrespunde cu aşezarea oraşului într-o mică depresiune. Termenul este similar cu denumirea germană "clus" care înseamnă loc închis. "În jurul anului 1260, regele Bela al IV-lea al Ungariei a adus germani în oraş", precizează istoricul. Napoca provnie de la vechea aşezare dacică Napuca din care a evoluat municipium Aelium Napocense.

Directorul Muzeului Enografic al Transivlaniei, istoricul Tudor Sălăgean, atrage atenția însă că o astfel de temă ar putea genera conflicte și tensiuni deoarece ar putea fi preluată de diverși naționaliști pentru a îl transforma într-un discurs împotriva minorităților.

Pe de altă parte, primarul Emil Boc se declară vehement împotriva ideii: "Cluj-Napoca este denumirea corectă a municipiului nostru, reflectă dimensiunea istorică validată ştiinţific. Nu voi iniţia şi nu voi susţine niciodată un demers de schimbare a denumirii". Primăria tocmai a pus la punct un proiect de plăcuţe trilingve în latina, germană şi maghiară la intrările în oraş. Denumirea în latină este „Mvnicipium Ælivm Napocense”.