EXCLUSIV // Președintele Asociației Foștilor Deținuților Politici, despre scandalul Șora: „Au mâncat pâinea albă a partidului ani de zile și peste noapte au tras cu creta o linie pe podea, au făcut un pas dincolo și au devenit anticomuniști”

EXCLUSIV // Într-un interviu exclusiv pentru B1.ro Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, a comentat scandalul momentului stârnit de campania e.MAG în care apare Mihai Șora. Mai multe voci au ieșit în spațiul public după această campanie, punctând faptul că Mihai Șora ar fi fost membru al Partidului Comunist din Franța și că ar fi deținut o funcție în cabinetul Anei Pauker, care conducea Ministerul de Externe la momentul la care filozoful s-a întors în România.

Vezi AICI mai multe articole despre scandalul legat de clipul în care apare Mihai Șora

„Nu dețin date despre trecutul respectivului, dacă este adevărat nu avea ce căuta. Eu nu agreez nici la luptătorii anticomuniști de dată mai recentă, nu accept să fie revoluționari, foști procurori, directori, activiști de seamă ai Partidului Comunist, ofițeri de securitate. Au mâncat pâinea albă a partidului ani de zile și peste noapte au tras cu creta o linie pe podea, au făcut un pas dincolo și au devenit anticomuniști. Așa ceva este lipsit de demnitate.

Dacă presa are date despre respectivul, atunci noi nu agreem atitudinea domniei sale din ultimii ani. Una e să recunoști când ai fost depistat de alții și alta este, cum îi spuneam în lagărul de la Salcia noi cei tineri, de aveam de abia 20 de ani, îi spuneam Nea Alecu, că am stat cu Alexandru Paleologu, bietul om nu putea ridica o lopată de pământ dar să ducă o roabă. Și îl opreau seara în poarta lagărului să-l bată. Iată unul ca Paleologu la sfârșitul lui ianuarie ‘90, când nimeni nu avea de unde să știe că cineva va pătrunde vreodată la dosarele securității, a ieșit pe un post de televiziune și a mărturisit: „Fraților iertați-mă, v-am turnat la securitate, mi-a fost frică de ei.” Eu nu am putut decât să-l iert, dar când ești depistat de alții și pe urmă vii și recunoști, îmi pare rău, pentru mine nu constituie un model. Noi purtăm pe umeri niște grade pe care ni le știm doar noi între noi”, a declarat Octav Bjoza pentru B1.ro.

Întrebat dacă ar fi fost posibil ca cineva să dețină o funcție în regimul comunist fără să dea informații securității Octav Bjoza a spus: „Era exclus! Atunci lupta anticomunistă a avut loc când în toate pădurile patriei erau diviziile de tancuri, de infanterie ale Armatei Roșii care spuneau că ne-au eliberat dar au uitat să mai plece acasă 14 ani, au plecat în vara lui 58 dacă mai țin eu minte. Știu că a fost mare jale, am condus eu ultimul eșalon al Armatei Roșii în Gara CFR Iași, toate servitoarele din Iași plângeau, că era joi și atunci aveau servitoarele ziua liberă. Numai nu se dădeau cu capul de asfalt ca în Coreea de Nord, în rest mare jale.

Atunci noi am luat atitudine și atitudinea însemna de la cea mai simplă cu cuvântul rostit, cu cuvântul scris, la început în presă, un an doi s-a putut pătrunde și în presă, mai apoi prin manifeste și până la sabotaje și a pune mâna pe arme și a lua drumul munților. Și poate mulți nu ar fi luat drumul munților dacă seară de seară la Vocea Americii nu auzeai „Frați români, rezistați că nu e departe ziua când…” Au venit când nici un român nu îi mai aștepta. Unde apăreau 3 românil unul era omul securității, ne-am vândut unii pe alții, noi nu am fost prinși datorită măiestriei ofițerilor de securitate, pe vreamea aceea majoritatea erau niște imbecili, ne-au prins prin trădare. În urmă cu 60-70 de ani erau niște noțiuni sfinte pentru noi: Neam, Patrie, Tricolor, Credință strămoșească, acum sloganul este unul Căpătuiala”, a concluzionat Octav Bjoza.

Clipul controversat în care apare Mihai Șora

Octav Bjoza a fost prima persoană decorată de președintele Klaus Iohannis după preluarea mandatului în 2014. A fost student al Facultăţii de Geografie – Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi pentru un singur an şi nu a mai apucat să-şi termine studiile fiind arestat pentru că făcea parte din Garda Tineretului Român, o organizație cu opinii liberale.

A fost condamnat, in 10 octombrie 1958, la 15 ani munca silnica și a trecut prin închisorile Codlea, Gherla, Galati, Braila, Vacarești și Jilava, prin lagarele de muncă din Balta Brăilei de la Stramba, Stoienesti și Salcia, precum si cele din Delta Dunarii ca Bacul „4” și Periprava – Sectia Grindu de unde a fost eliberat la 23 iunie 1962.