INTERVIU cu Eugen Tomac, președintele executiv al PMP: Statele Unite urmăresc cu multă atenție dezbaterea politică din România. Statul de drept, un pilon fundamental în relația noastră cu SUA (FOTO, VIDEO)

Publicat: 02 03. 2018, 17:51
Foto: B1.ro

Președintele executiv al Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, a vorbit, într-un interviu acordat B1.ro, despre relația dintre România și Statele Unite ale Americii, despre situația comunității românești din Ucraina, despre acțiunea zecilor de primari din Republica Moldova care au declarat simbolic unirea localităților lor cu România, precumși despre situația economică și scandalul din justiție din țara noastră. Întors recent dintr-o vizită în SUA, liderul PMP a declarat că administrația de la Washington urmărește cu mare atenție dezbaterea politică din România și că este foarte exigentă în ceea ce privește menținerea lupte împotriva corupției.Totodată, Tomac a subliniat că relația cu SUA rămâne, în continuare, una vitală pentru România.

B1.ro: Ați fost recent în Statele Unite, unde ați participat la o conferința unde a ținut un discurs de mai bine de o oră chiar președintele american Donald Trump. Având în vedere că ați avut contacte cu oameni apropiați de staff-ul liderului de la Casa Albă, ce ne puteți spune despre interesul concret al SUA față de România?

Eugen Tomac: Recent m-am întors de la Washington, unde am fost, împreună cu câțiva colegi, la unul dintre cele mai importante eveimente politice pe care republicanii din Statele Unite le organizează. A fost o conferință organizată de Uniunea Conservatorilor Americani, parte a Partidului Republican. La acest eveniment, au participat toți liderii Partidului Republican și cel mai important vorbitor a fost președintele Donald Trump. Cu acest prilej, delegația noastră a avut întâlniri cu mai mulți congresmeni și senatori americani republicani și a fost un prilej extraordinar pentru a discuta despre parteneriatul strategic al României cu SUA și despre chestiunea care pe noi ne doare cel mai mult, și aici mă refer la vize. Sigur că am încercat să discutăm și despre provocările la care este expusă România și, nu în ultimul rând, despre situația din Republica Moldova. Credem că participarea noastră la această conferință a fost una pozitivă și pentru țară, nu numai pentru PMP, pentru că a discuta direct cu oameni din administrația Trump este un lucru extraordinar. Am încercat să actualizăm informațiile în ceea ce privește situația din România pentru că pentru SUA România reprezintă un partener pe care îl respectă și credem că chestiunile care ne interesează pe noi în mod special, vizele, trebuie discutate în mod constant pentru că, doar insistând, putem elimina și această barieră care ne separă pe noi ca societate.

Noi vom avea o colaborare foarte strânsă cu cei de acolo și prin grupul de români care s-au organizat în cadrul Partidului Republican, Romanian GOP. Sunt lucruri foarte importante, pentru că această organizație care s-a creat va fi liantul PMP în cadrul Partidului Republican din Statele Unite și, practic, avem un contact permanent, săptămânal, cu partenerii noștri. Am stabilit niște legături foarte puternice cu politicienii americani, îi așteptăm în scurt timp la București.

Există un interes al SUA față de România pentru că noi avem un parteneriat strategic și cred că, în mare parte, politica externă a României de după 1990 s-a construit în jurul acestei relații speciale pe care o avem cu SUA. În primul rând, pentru că SUA au fost un susținător puternic în ceea ce privește aderarea noastră la NATO și astfel am reușit să ne asigurăm securitatea ca țară. Pentru noi rămâne o relație vitală relația cu SUA și oricine încearcă să minimalizeze această importanță nu face decât să greșească. Interesul Statelor Unite este foarte puternic, își doresc ca România să fie o țară sigură, avem o cooperare foarte strânsă și plan economic, și pe plan militar și ea trebuie fructificată. Pentru noi, prioritatea ar fi să eliminăm barierele care există între societățle noastre și ultimul impediment ar fi cel legat de vize.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

B1.ro: Este administrația americană îngrijorată de problema statului de drept din România sau aceasta reprezintă doar o chestiune internă?

Eugen Tomac:Statele Unite urmăresc cu multă atenție dezbaterea politică internă. Aici sunt două aspecte pe care vreau să le subliniez foarte clar. SUA întotdeauna vor încuraja combaterea fenomenului corupției pentru că această problemă există în societate și, din acest punct de vedere, SUA au fost extrem de exigente în a se menține această luptă. Nu am auzit pe nimeni care să se pronunțe pe chestiuni ce țin de abordări pe care le au politicienii cu privire la ativitatea parchetelor, dar SUA rămân un partener care se uită spre această problemă cu foarte mult interes dintr-un motiv foarte simplu, pentru că investitorii americani vin într-o țară unde se simt în siguranță și cred că legea este respectată de către toți cetățenii, indiferent că vorbim de politicieni, de oameni foarte bogați etc. Acesta este un principiu care stă la baza relației SUA cu orice stat. Statul de drept este un pilon fundamental în consolidarea relației noastre cu SUA.

B1.ro: Cum poate Romania sa profite de deschiderea administrației Trump către mediul de afaceri?

Eugen Tomac:Cred că aici avem de recuperat foarte mult. Dacă pe plan politic și militar, România și-a fructificat oportunitățile prin semnarea Parteneriatului strategic pentru secolul XIX, parteneriat car a fost semnat la Washington, în septembrie 2011, de către președintele Băsescu, iată că la acest capitol încă avem o paletă largă de oportunități pe care trebie să le fructificăm pentru a ne atinge potențialul pe care îl avem în ceea ce privește colaborarea economică. Există investiții mari din SUA în România, dar există piață multă și pentru produse românești în SUA. Aceste lucruri se pot face pe canalul oficial, dar și prin acțiuni ale entităților care există în România și în SUA și care se ocupă de activtăți economice. Cred că la ora actuală încă sunt foarte multe chestiuni care trebuie fructificate ca oportunitate de investiții și chiar de export din România în Statele Unite. SUA sunt o piață foarte mare în care putem intra cu mult mai multă ușurință decât acum cinci sau zece ani. De asemenea, mediul de afaceri este potrivit pentru investitorii din Statele Unite, doar că trebuie să ne mai facem noi temele, aici, pe plan intern. Birocrația excesivă și lipsa de viziune, uneori, a guvernului împiedică marii inevstitori să se apropie de România. Până la urmă, investiții multe înseamnă și locuri de muncă mult mai bine plătite decât ceea ce uneori ne anunță actualul guvern că, cu o mână dă și cu două ia.

B1.ro: Ce zone de investitiții sunt avute în vedere de partenerii americani?

Eugen Tomac:Există multe domenii care sunt de interes pentru SUA, inclusiv în infrastructură și nu numai. Chiar dacă există un proiect care a eșuat și toată lumea se uită prin prisma acestui proiect, mă refer la autostrada construită de Bechtel, există zone de mare interes – infrastructură, construcții, inclusiv resursele naturale pe care le putem extrage. Există un interes uriaș, noi trebuie doar să avem suficientă inteligență pentru a fructifica această oportunitate uriașă.

B1.ro: Sunteți un bun cunoscător al politicii din Republica Moldova. Cât de serioase vi se par acțiunile primarilor din zeci de localități de peste Prut de a-și declara unirea simbolică cu România?

Eugen Tomac:La Washington s-a creat un Comitet româno-american pentru Basarabia. Am avut, cu acest prilej, o întâlnire și cu reprezentanții care coordonează acest comitet și mă bucur că ecourile din Republica Moldova se bucură de o largă simpatie, inclusiv în rândul comunității românești din Statele Unite. Chiar în aceată perioadă, Comitetul româno-american pentru Basarabia pregătește un amplu document pe care îl va transmite Congresului SUA cu privire la situația actuală din Republica Moldova. Acest lucru pleacă și de la o realitate, pentru că anul acesta serbăm 100 de ani de la unirea Basarabiei de atunci cu România și va reflecta și realitatea din teren, și anume că tot mai mulți cetățeni din Republica Moldova îți pun speranța în viitorul lor legat de proiectul de țară Unirea Republicii Moldova cu România.

Pe 27 martie anul acesta, pentru prima dată vom serba oficial Ziua națională de unire a Basarabiei cu România. E o lege pe care eu am inițiat-o, a promulgat-o președintele anul trecut, exact de 27 martie. Este o lege care a fost votată în unanimitate de către Parlamentul de la București, deci este un semnal politic extrem de clar pe care România a vrut să-l transmită cetățenilor Republicii Moldova.

Declarațiile de unire pe care le adoptă aleșii locali din Republica Moldova au o însemnătate politică extrem de puternică pentru că, întotdeauna, cei care au fost împotriva acestui proiect de apropiere spuneau că nu există un interes în Republica Moldova față de această temă sau că majoritatea cetățenilor ar opta mai mult către o orientare spre est, spre Federația Rusă. Iată că astăzi avem deja 70 de localități care au adoptat în consiliile locale, cu o largă majoritate sau, în unele situații, cu unanimitate, acest document politic de a-și declara unirea cu România. Opțiunea lor ca și comunitate cu oameni politici, aleși din toate partidele, este unirea cu România. Este foarte important acest mesaj și el trebuie tratat cu multă seriozitate de către decidenții de la București. Eu observ că atât președintele, cât și prim-ministrul nu se pronunță deloc pe această temă care ține de demnitatea statului român și demnitatea poporului român. Să nu uităm, Republica Moldova de astăzi este o creație a doi criminali. Hitler și Stalin au decis ca o parte din teritoriul României să fie anexată la URSS, iar după ce s-a prăbușit URSS, s-a creat acest stat, numit Republica Moldova pe teritoriul României de la 1918. Un stat care se respectă nu uită niciodată această realitate și încurajează, prin toate mijloacele pe care le are, ca această nedreptate să fie înlăturată. Mă bucur că mesajul nu mai vine dinspre București, ci vine de la firul ierbii, din localitățile și orașele Republicii Moldova. Acest mesaj, sunt convins că va prinde tot mai mult. Iar noi ne facem datoria pentru că, de mai bine de un an, președintele Traian Băsescu vizitează orașele și comunele Republicii Moldova și le explică cetățenilor care sunt avantajele procesului de unificare. Singura soluție ca într-un timp scurt cei peste 3,5 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova să se poată bucura de un trai mai bun, de avantajele pe care le au cetățemnii români în calitate de cetățeni europeni și, nu în ultimul rând, securitatea cetățenilor va fi asigurată doar dacă politicienii de la Chișinău vor adopta în Parlament o declarație de unire a celor două state românești. Ăsta este obiectivul pe care noi îl promovăm.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

B1.ro: Nici situația românilor din Ucraina nu este foarte bună, în condițiile în care statul ucrainean vrea să interzică predarea în limba română în școlile românești din zona Cernăuți și Odessa. Cum comentați poziția României față de situația din Bucovina?

Eugen Tomac:O poziție blândă. Îmi pare rău că Ministerul de Externe a adoptat această tactică a dialogului lent. Noi avem un tratat semnat în 1997, prin care România și Ucraina și-au stabilit pașii pe care trebuie să-i urmeze pentru ca minoritatea ucraineană din România și, respectiv, cei peste jumătate de milion de români din Ucraina să-și păstreze identitatea. Nu s-au făcut progrese, din contră, situația s-a agravat foarte mult pentru că românii din Ucraina, în continuare sunt divizați între români și moldoveni, statul român a cerut să înființeze un institut cultural la Kiev și Cernăuți și nu s-a pus în aplicare niciodată aceastăsolicitare, iar orele cu predare în limba română au devenit mixte peste noapte în multe localități, sub pretextul că cer părinții copiilor – o chestiune falsă – și în mod sistematic a existat o politică de deznaționalizare a populației pe procesul început încă din epoca sovietică. Iar faptul că, recent, Parlamentul a adoptat această lege prin care, pur și simplu, se desființează învățământul exclsiv în limba română pentru cei care aveau școli cu predare în limba română și devin școli mixte sau chiar în proporție de 80% cu predare în limba ucraineană este un atentat grav la adresa identității românești din statul vecin. Poziția MAE este una greu de înțeles. Problema lor mare consider că este cea legată de minoritatea rusă, eu sunt sigur că minoritatea rusăîn continuareva vorbi doar în limba rusă în școli. În schimb, minoritatea românească va fi supusă unui proces dur de deznațonalizare pentru că românii s-au obișnuit fie să fie sub ocupație rusească, fie,în prezent, sub administrație ucraineană. Statul român trebuie să conștientizeze că este în responsabilitatea noastră să ne luptăm cu toate mijloacele să fim mult mai insistenți în a-i apăra pe acești români pentru că alt stat care să se ocupe de soarta lor nu există.

B1.ro: În acest context, ați putea să faceți o comparație între felul în care Ungaria și-a sprijinit comunitatea maghiară din Ucraina și felul în care statul român a acționat pentru cetățenii români de acolo?

Eugen Tomac:Ungaria are o politică mult mai bine conturată în ceea ce privește protejarea comaționalilor de peste hotare, uneori mergând până la excese absolut ridicole. Ungaria a încercat întotdeauna să le demonstreze conaționalilor că este dispusă să meargă foarte departe pentru a le apăra interesele. Aici nu pot să neg o realitate. Mi-aș dori foarte mult ca și guvernul nostru să aibă o abordare similară în această chestiune pentru că situația minorităților românești este foarte complicată. Vorbim de 10 milioane de români care locuiesc peste hotare. Cei mai mulți dintre acești români au o problemă de conștiință identitară. Nu vorbesc aici de cetățenii români care au plecat după 1990 la muncă în diferite colțuri ale lumii, mă refer aici la acel brâu care există în jurul României, pentru că și în Ungaria, și în Serbia, șiîn toată peninsula Balcanică, chiar și în Bulgaria, nu mai vorbim de Republica Moldova, România este înconjurată de comunități românești care au fost supuse, în secolul trecut, unui lung proces de deznaționalizare și au o problemă de conștiință identitară. Statul român trebuia să creeze până acum politici pentru învățământ pentru comunitățile respective, pentru profesorii care predau limba română sau care nu există acolo și trebuie trimiși, pentru a păstra identitatea spirituală, pentru că biserica rămâne un factor important și, nu în ultimul rând, pentru a crea resurse media destinate acestor comunități. Este inacceptabil, și am cerut anul trecut în Comisia de cultură să alocăm bani pentru agenția de presă Agerpres, astfel încât în toate aceste mari comunități să avem câte un corespondent. România, la ora actuală, nu are un corespondent al agenției de stat de presă, la Chișinău, în condițiile în care presa maghiară este toată în Transilvania prezentă. Aici e o chestiune care ține de o viziune mult mai largă și mi-aș dori ca,într-o zi, partidul nostru să ajungă la guvernare pentru că atunci le vom arăta tuturor ce înseamnă să-ți aperi în mod onest conaționalii care locuiesc peste hotare.

Foto: B1.ro

B1.ro: Cum comentați faptul că, Curtea Constituțională de la Kiev a declarat neconstituțională legea care prevede dreptul de ultilizare a limbilor regionale în zone cu populația minoritară mai mare de 10%?

Eugen Tomac:E o decizie a Curții Constituționale de care Guvernul va trebui să țină cont și Parlamentul va trebui să modifice legislația astfel încât toate minoritățile din statul vecin să se poată bucura în mod real de garanții pe care statul trebuie să le ofere în a-și proteja identitatea culturală, spirituală și lingvistică. Sunt aspecte foarte importante care sunt temelia unei națiuni. Așa cum și pe teritoriul României avem foarte multe minorități și ele se bucură de drepturi largi, inclusiv reprezentanți în Parlament, școli cu predare în limba lor, același lucru le cerem statelor unde locuiesc comunități românești. Reciprocitate se numește și așa și-au asumat cam toate statele în acordurile și protocoalele bilaterale pe care le-am semnat. Uitați-vă că în cazul de față, în Ucraina lucrurile au stat altfel.

B1.ro: Cum comentați și cât adevăr există în informațiile potrivit cărora serviciile de informații rusești intenționau să arunce în aer două școli cu predare în limba română din Cernăuți?

Eugen Tomac:Nu îmi dau seama cât adevăr există în această dispută publică dintre cele două state. Pe mine mă preocupă faptul că în acest război geopolitic este implicată comunitatea românească. Pentru noi este important să dăm mesaje ferme de solidaritate cu românii de acolo și asta este obligația Guvernului. În anul Centenarului trebuie să facem față cu inteligență oricăror provocări, fie că sunt pe teritoriul României, fie că ne referim la cele care se desfășoară în rândul unor comunități istorice importante. Să nu uităm că,comumitatea românilor din Ucraina este o comunitate mare și care a fost supusă de-a lungul timpului unor mari procese de discriminare, dar chiar și de tortură. Avem una dintre cele mai mari crime care s-au produs în Bucovina după anexarea din 1940. Câteva mii de persoane au vrut să se repatrieze în România și NKVD-ul, pentru a-i descuraja pe români să nu mai ceară repatrierea a organizat un măcel la Fântâna Albă. Aproape 3000 de oameni, femei, copii, oameni de toate vârstele au fost duși într-o pădure, omorâți, aruncați într-o groapă comună și despre acest tragic moment se vorbește foarte puțin.

B1.ro: Revenind la situația din țară, pe ce poziții se situeaza PMP în scandalul declanșat de cererea de revocare a şefei DNA, Laura Codrutei Kovesi,făcutăde ministrul Justiției, Tudorel Toader?

Eugen Tomac:Este un război care prins conotații politice puternice. Nu este un secret pentru nimeni că PSD își dorește de mult timp să îl înlăture pe procurorul șef DNA. Pe mine ce mă interesează este să aflăm cât mai rapid concluziile Inspecției Judiciare legat de informațiile care au apărut în spațiul public. Ele trebuie clarificate cât mai rapid pentru că sunt lucruri care, indiferent în ce tabără te poziționezi în disputa publică, trebuie clarificate rapid pentru că sunt cutremurătoate. Din acest punct de vedere, cred că oricare ar fi adevărul, el trebuie aflat cât mai rapid pentru că fenomenul de combatere a corupției trebuie continuat, însă mijloacele și oamenii care se ocupă ar trebui să fie foarte bine selectați. Eu sunt de părere că această dispută carea prins conotații politice uriașe a luat o altă turnură decât cea care pe mine mă interesează să o clarificăm, și anume dacă există sau nu în interiorul instituției oameni care pot să-și utilizeze influența pe care o au în activitatea pe care o desfășoară, în a distruge destine. E o chestiune foarte gravă și, în același timp, nu cred că cei care sunt condamnați deja sunt cei mai în măsură în a da lecții despre anticorupție.

Foto: B1.ro

B1.ro: Care este poziția PMP fațăde Revoluția fiscalălansatăde Guvern?

Eugen Tomac:Revoluția fiscală s-a dovedit a fi o revoluție care a sărit în față PSD-ului pentru că PSD s-a obișnuit în ultimii ani, de la campania din 2016 încoace, să tot vândă propagandistic sloganul ”vom da”, uitând să spună că ei, din mai 2012, sunt la putere. PSD a avut tot timpul majoritatea. Au avut libertatea de a modifica Codul fiscal de zeci de ori și l-au modificat prost, au avut șansa să modernizeze activitatea ANAF pentru a strânge cât mai profesionist taxele și a nu avea o rată atât de mare de neîncasare. Eu cred că toată această revoluție fiscală este un mare eșec. Când ai un an cu o creștere economică de 7%, să vii să modifici Codul fiscală, să bagi spaimă în cetățeni, să bulversezi întreg mediul de afaceri… Toată această revoluție fiscală, chiar dacă are câteva elemente care pot fi luate în seamă, nu a fost gândită în așa fel încât să poată fi și implementată. Ăsta este și motivul pentru care mămicilor și se taie indemnizația, parte din jurnaliști trebuie să vină cu bani de acasă dacă au mai multe contracte de colaborare, pentru că așa vrea PSD ca toți cei care creează în această țară să fie umiliți pentru că nu-i votează. E o gândire primitivă care pur și simpli scindează și mai mult societatea. Trebuie să luptăm pentru ca acest mamut politic să fie înlăturat. Revoluția fiscală este o expresie a incompetenței care, de multe ori, caracterizează cel mai bine PSD.

B1.ro: Care sunt prioritățile parlamentare ale PMP în aceastăsesiune parlamentarăși cum preconizeazăpartidul săfacăopoziție fațăde acțiunile coaliției de guvernare?

Eugen Tomac:Noi acționăm în Parlament ca partid de opoziție și, de multe ori, ne sincronizăm activitatea și cu celelalte partide de opoziție. Regret însă că atât PNL, cât și USR nu au susținut un demers legitim pe care noi l-am propus săptămâna trecută de a crea o comisie de anchetă cu privire la gazele pe care România s-a angajat să le ofere Ungariei. S-a semnat recent un acord, noi nu l-am văzut, nu înțelegem de ce există atâta secretomanie, prin care noi cedăm patru miliarde de metri cub de gaz Ungariei, în următoarea perioadă, gaz pe care îl vom extrage din Marea Neagră. Noi am încercat să clarificăm această acțiune și am văzut că există o reținere din partea tuturor partidelor. Aici PSD trebuia pus la colț pentru că au o înțelegere murdară, din punctul nostru de vedere, cu Viktor Orban și trebuie să clarificăm care sunt motivele pentru care s-a luat această decizie.

Mai mult decât atât, avem priorități importante. Vom insista în continuare pentru revenirea la două tururi în ceea ce privește alegerea primarilor. Credem că este de maximă actualitate necesitatea de a dezbate o reformă reală a Parlamentului și ea nu poate începe decât cu reducerea numărului de parlamentari la 300, pentru că așa au decis 90% dintre români. În mod clar, vom lupta în perioada următoare astfel încât să modificăm legislația electorală, iar la alegerile prezidențiale și alegerile europarlamentare, cei aproape trei milioane de români de peste hotare să poată vota și prin corespondență.