Institutul de Sănătate Publică: Asociere certă între creșterea poluării și numărul tot mai mare de boli grave

Poluarea în București atinge cote alarmante. Un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat în perioada 2010-2017,arată clar că există o asociare între între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), scrie Hotnews.

În document se arată că, dacă poluarea ar fi la nivelul asumat în 2010, locuitorii capitalei ar trăi cu 4 ani mai mult.

Raportul detaliază bolile care pot apărea din cauza expunerii la poluarea cu PM10 și PM2,5:

La nivel pulmonar: Inflamație, Stres oxidativ, Progresia şi exacerbarea BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), Augmentarea simptomatologiei respiratorii, Afectarea reflexelor pulmonare, Diminuarea performanţelor pulmonare.

La nivel cardiac: Alterarea funcției cardiace, Stres oxidativ, Creșterea susceptibilității cardiace în a genera tulburări de ritm, Alterarea repolarizării cardiace, Creşterea riscului de a dezvolta ischemie cardiacă. Inflamație sistemică şi stres oxidativ: o Creşterea proteinei C reactive (CRP), Creşterea mediatorilor proinflamatorii, Activarea leucocitelor şi trombocitelor.

Modificări vasculare: Ateroscleroză (accelerarea, progresia şi destabilizarea plăcilor de aterom), Disfuncție endotelială,Vasoconstricție şi hipertensiune.

Sânge: Reologie alterată, Coagulabilitate crescută, Tromboze periferice, Saturație de oxigen redusă, Risc crescut de ischemie cerebro-vasculară.

Deasemenea, rezultatele studiului au arătat faptul că relația cert dovedită statistic între poluarea cu PM10 și apariția infarctului miocardic acut și mortalitatea prin accidentul vascular cerebral sunt în deplină concordanță cu cele prezentate de OMS.

De unde vine poluarea cu praf și unde este mai poluat Bucureștiul
”Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %”, se arată în document.