Instanţa supremă va decide astăzi dacă introduce un prag pentru conducere sub influenţa drogurilor

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este așteptată astăzi, 11 noiembrie, să se pronunțe asupra deciziei de introducere a unui prag de la care conducerea unei mașini sub influenţa drogurilor intră sub incidenţă penală, similar celui existent în cazul alcoolului.

Prag al concentraţiei unei substanţe în corpul uman de la care capacitatea de a conduce vehicule este afectată

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ a amânat, pe 16 septembrie, luarea unei decizii în acest sens, după ce a primit mai multe sesizări de la instanţe din ţară în cazul unor dosare penale privind conducerea sub influenţa substanţelor psihotrope.

Completul de la Înalta Curte trebuie să decidă dacă pentru sancţionarea penală a unui şofer care conduce sub influenţa unor „substanţe psihoactive” (potrivit art.336 alin. 2 din Codul penal) este suficientă confirmarea prezenţei drogurilor în sânge ori în urină, indiferent de cantitate, sau este necesară stabilirea unui prag al concentraţiei acestei substanţe în corpul uman de la care capacitatea de a conduce vehicule este afectată.

Astfel, în această situaţie, ar fi necesară o analiză toxicologică amănunţită care să ateste că prezenţa substanţelor psihotrope afectează capacitatea de a conduce, potrivit Hotnews.

Potrivit articolului 336 din Codul Penal, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

La alineatul 2 al aceluiaşi articol se arată că o pedeapsă similară se aplică şi șoferului aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive.

Controversele au apărut după ce tot mai mulţi şoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanţe interzise la volan, deşi luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.

Legislaţia din România nu prevede o anumită concentraţie pentru răspunderea penală

Reclamanţii susţin că simpla prezenţă a substanţei psihoactive în probele biologice, în cantităţi infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o maşină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracţiune, aşa cum este la alcool.

Au existat instanţe din ţară care au dispus condamnarea şoferilor, chiar dacă s-a stabilit că ei nu se aflau sub influenţa acestor substanţe, iar alte instanţe au dat soluţii de achitare.

În prezent, legislaţia din România nu prevede o anumită concentraţie pentru răspunderea penală, spre deosebire de consumul de alcool, unde limita pentru răspunderea penală este o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Studiile arată că substanţa psihoactivă poate rămâne în organism chiar şi 30 de zile de la consum.

În sânge, drogurile nu rămân perioadă îndelungată, spre exemplu LSD-ul rămâne doar 3 ore, amfetamina 12 ore, cocaina 48 de ore, dar în urină perioada este mult mai lungă, zile la rând. Spre exemplu, canabisul rămâne în sânge doar câteva ore după consum, dar THC (substanţa activă din canabis) iese din sânge şi din urină chiar şi după 30 de zile. Cel mai mult, astfel de substanţe rămân în păr, în cele mai multe cazuri chiar şi 90 zile de la expunere.