INS clarifică situația numărului de votanți: Lista corectă e cea care cuprinde și românii din străinătate

Institutul Național de Statistică clarifică, într-un comunicat, situația numărului de votanți, arătând că lista corecță este cea care cuprinde și românii din străinătate. Astfel, potrivit documentului, Guvernul trebuie sa sigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetățenilor români în vârstă de cel puțin 18 ani, cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale, indiferent dacă la data desfășurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu prezente pe teritoriul României.

Redăm integral comunicatul INS, citat de HotNews:

Pentru lămurirea DIFERENȚELOR ÎNTRE DACELE DE POPULAȚIE gestionate de Institutul National de Statistică (INS) și cele gestionate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrația Bazelor de Date (DEPABD) din cadrul Ministerului Administrației și Internelor INS face următoarele precizări:

Economic - 12 nov, 10:01

Rata anuală a inflației a ajuns la 4,7%, în octombrie 2024. Cum se resimte această creștere la coșurile de cumpărături

1.      În conformitate cu Constituția României și a legilor electorale în vigoare, Guvernul trebuie să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetățenilor români în vârstăde 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv și cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale;

2.      Punerea în practică a acestei obligații se realizaează prin înscrierea cetățenilor cu drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris în actele de identitate, indiferent dacă la data desfășurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul național;

3.      Listele electorale permanente sunt documente nominale care se întocmesc și se actualizează de către DEPABD prin prelucrarea și selectarea datelor privind cetățenii cu drept de vot cuprinși în Registrul Național de Evidență a Persoanelor;

4.      Începând cu anul 2007 și cețățenii Uniunii Europene își pot exercita dreptul de vot în comuna, orașul, municipiul în care își au domiciliul sau reședință;

5.       INS, pornind de la datele recensământului populației și pe baza fenomenelor demografice (natalitatea și mortalitatea) și de migrație internă și migrație extermă(emigrația și imigrația), calculează și publică date privind populatia stabilă la 1 ianuarie și la 1 iunie al fiecărui an;

6.      Conform definițiilor internaționalenu sunt cuprinși în populația stabilă a țării:

a.       Cetățenii români, străini sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecați în străinătate pe o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe o perioadă îndelungată);

b.      Cetățenii străini sau fără cetățenie veniți în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

În consecință, este incorect a se face comparații între doi indicatori între care există diferențe semnificative din punct de vedere al sferei de cuprindere și care au un rol diferit în evaluarea și caracterizarea populației unei țări, respectiv:

-          Populația legală (calculată de către DEPABD) care cuprinde toți cetățenii cu domiciliul legal în România la un moment dat;

-          Populația stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie a fiecărui an) care cuprinde cetățenii care au o reședință și sunt prezenți sau au declarat că vor fi prezenți 12 luni (perioada neîntreruptă) pe teritoriul României.

Dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferențe consistente, după anul 1990 diferențele au crescut considerabil. Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migrație externă, faptul că populația stabilăeste sensibil mai mică decât populația legală, considerăm cătehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni.