Inelele copacilor arată că anul trecut a fost cea mai fierbinte vară din ultimii 2.000 de ani, din istoria emisferei nordice

Vara anului 2023 a fost cea mai fierbinte din emisfera nordică din ultimii 2.000 de ani, a constatat un nou studiu. Când temperaturile au crescut anul trecut, numeroase agenții meteorologice au spus că a fost cea mai caldă lună, vară și an înregistrate.

Până acum temperaturile anuale nu erau calculate cu ajutorul inelelor copacilor

Dar acele înregistrări făceau referire doar la cele începând cu anul 1850, în cel mai bun caz, deoarece se bazează pe termometre. Acum, oamenii de știință se pot întoarce la anul 1 al calendarului occidental modern, când Biblia spune că Isus Hristos ar fi umblat pe Pământ, dar nu au găsit vară nordică mai caldă decât cea de anul trecut.

Un studiu publicat marți în revista Nature folosește o metodă bine stabilită și o înregistrare a peste 10.000 de inele de copaci pentru a calcula temperaturile de vară pentru fiecare an începând cu anul 1, potrivit APF.

Niciun an nici măcar n-a ajuns aproape de căldura mare din vara trecută, a declarat autorul principal, Jan Esper, geograf climatic la Colegiul de Cercetare Gutenberg din Germania.

25 de veri din ultimii 28 de ani au fost mai calde decât era o vară medievală

Înainte ca oamenii să înceapă să pompeze în atmosferă gaze care captează căldura prin arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, cel mai fierbinte an a fost anul 246, a spus Esper.

Acesta a fost începutul perioadei medievale a istoriei, când împăratul roman Filip Arabul a luptat cu germanii de-a lungul fluviului Dunărea.
Lucrarea lui Esper a arătat că în emisfera nordică, vara lui 2023 a fost cu 2,1 grade Fahrenheit (1,2 grade Celsius) mai caldă decât vara lui 246.

De fapt, 25 de veri din ultimii 28 de ani au fost mai calde decât vara medievală timpurie, spune Max Torbenson, coautor al studiului.
„Asta ne dă o idee despre cât de extrem de caldă a fost vara din 2023”, a spus Esper pentru The Associated Press.

Echipa de cercetare a folosit mii de copaci din 15 locuri diferite din emisfera nordică, la nord de tropice, unde existau suficiente date pentru a obține datele din anul 1, a spus Esper.

Nu au existat destule date despre arbori în emisfera sudică pentru a fi publicate, dar rarele date descoperite au arătat ceva similar, a spus el.
Oamenii de știință se uită la inelele de creștere anuală a copacilor și „le putem potrivi aproape ca pe un puzzle, astfel încât să putem atribui date anuale fiecărui inel”, a spus Torbenson.