Industriașii din România, apel către Președinție și Guvern: UGIR cere o serie de „măsuri imediate și proporționale situației și riscului” economic din România (DOCUMENT)

Uniunea Generală a Industriașilor din România a lansat o scrisoare deschisă către principalii actori ai puterii executive din România, prin care cer o serie de „măsuri imediate și proporționale situației și riscului” la care este expusă economia națională, pe fondul pandemiei de COVID-19.

SCRISOAREA INTEGRALĂ POATE FI CONSULTATĂ AICI

Prin documentul adresat președintelui Iohannis, premierului Orban, miniștrilor Florin Cîțu (Finanțe) și Virgil Popescu (Economie), UGIR afirmă că „nu este nici momentul potrivit, nici cazul, ca Autoritățile Statului nostru să fie creative cu privire la măsurile ce se impun a fi adoptate. Această tergiversare a luării unor decizii și măsuri ferme induce o stare de incertitudine și nu este benefică și nici încurajatoare pentru societatea noastră: nici pentru întreprinzători, nici pentru investitori, nici pentru salariați”.

„UGIR este pe deplin conștientă de perioada extrem de dificilă pe care economia țării noastre va fi nevoită să o traverseze în perioada următoare. Propunerile de măsuri promovate până în acest moment sunt cel puțin timide și lipsite de amploarea de care este nevoie”, mai arată scrisoarea deschisă.

UGIR a mai subliniat că „o situație excepțională, cum este cea în care a intrat economia noastră acum, cere adoptarea unor soluții excepționale”.

„Nepublicarea Hotărârilor de Guvern din ședința din data de 18.03.2020 în Monitorul Oficial adâncește incertitudinea și invariabil conduce la adâncirea crizei. Operaționalizarea măsurilor, oricare ar fi ele, presupune la rândul său un timp minim necesar. Pentru toate companiile și întreprinzătorii din România acest timp este deja un lux pe care nu ni-l permitem”, scrie sursa citată.

În acest context, UGIR face un „apel la autoritățile Statului Român pentru a acționa în direcția asigurării ajutorului financiar necesar pentru măsurile ferme de care are nevoie acum și va avea și mai mult nevoie în viitorul apropiat economia României:

1. Preluarea soluțiilor legislative din Germania și Franța, sau alte state mebre U.E. în privința relațiilor de muncă și scutirilor/înlesnirilor oferite angajatorilor si, indirect, angajaților.

2. Contractarea unor credite de la BERD, BCE care să acopere măsurile ferme asumate de Autorități.

3. Rechiziționarea resurselor naturale necesare acoperirii garanțiilor pentru credite luate de stat în scopul salvării economiei. Rechiziționarea resurselor naturale va fi făcută pentru perioada de timp necesară să acopere rambursarea acestor credite. Str.Cristian Popișteanu nr.2-4, Cod 010024, Sector 1, București, România www.acpr.ro Telefon +40-21-311.79.68, Fax +40-21-312.00.59 e-mail: [email protected], [email protected], www.ugir.ro

Concret, prioritare sunt: − Adaptarea Codului Muncii cu privire la clarificarea condițiilor de muncă flexibilă, pentru a crește șansele de păstrare a locurilor de muncă fixe ale angajaților, dar și pentru a flexibiliza angajarea temporară. Telemunca, munca la domiciliu, munca cu program flexibil/ decalat/ temporar trebuie să devină aplicabile.

Exemplu poate fi sistemul „Kurzarbeit” din Germania prin care, în situații de criză, angajatorul cade de acord cu angajații asupra reducerii programului de lucru cu reducerea proporțională a salariului, iar Guvernul preia diferența. Astfel, în loc să fie vorba doar de șomaj tehnic, în care Guvernul preia tot costul indemnizației (în limita salariului mediu brut pe economie), am putea avea situații flexibile, în care angajații ar lucra un număr redus de ore, sau cu program decalat, iar Guvernul ar prelua un cost mai mic și activitatea economică ar putea fi menținută.

− Utilizarea sumelor/instrumentelor de garantare puse la dispozitia statelor membre de catre Comisia Europeana (prin CE, BEI, BERD, BCE).

− Realocarea sumelor necheltuite din fondurile europene către apeluri de proiecte cu aprobare rapidă, de valoare medie (200 mii – 1 milion euro), care să fie disponibile pentru angajatorii ce doresc să facă investiții care să securizeze locurile de muncă, indiferent de domeniul de activitate.

− Lansarea de investiții publice, în special cele ce presupun lucrări de construcții, inclusiv prin accesarea de fonduri europene pentru finanțarea acestora (discuții rapide cu Comisia Europeana privind procedura de realocare a fondurilor încă necheltuite)”.