Industria alimentară amenință cu proteste după adoptarea Ordonanței “trenuleț”. Președintele Sindalimenta, Dragoș Frumosu, a fost întrebat în cadrul emisiunii Talk B1, moderată de Nadia Ciurlin, ce pregătesc sindicaliștii din industria alimentară pentru anul 2025, în condițiile în care se ridică facilitățile fiscale care existau până acum.
Dragoș Frumosu a discutat despre impactul eliminării facilităților fiscale asupra industriei alimentare, subliniind că aceasta va duce la pierderi salariale semnificative pentru angajați, estimând o scădere de 200-300 de lei pe lună. El a menționat că, în condițiile în care mulți angajatori nu vor putea compensa aceste pierderi, prețurile alimentelor românești ar putea deveni mai mari decât cele ale produselor importate. Frumosu a avertizat că eliminarea acestor facilități fiscale ar putea acționa ca un bumerang, ducând la pierderi de personal în industrie, deoarece angajații s-ar putea reorienta către domenii cu salarii mai mari.
De asemenea, el a subliniat că salariile din industria alimentară sunt deja relativ mici, cu un procent de 50-55% din acestea fiind doar cu 200-300 RON peste salariul minim pe economie, ceea ce ar putea duce la închiderea unor societăți comerciale mici și la o creștere a șomajului.
„Aș vrea să vă spun că planul, să spun așa, de măsuri pe care îl vom lua, ca și organizație sindicală, va fi stabilit presupun că săptămâna viitoare, de către Biroul Executiv al Federației.
Eliminarea facilităților fiscale înseamnă pierderi salariale consistente pentru angajați. Discutăm de două-trei sute de lei, pe care oamenii le pierd în aceste condiții și în situația în care, evident, o parte dintre angajatori, nu cred că toți vor reuși să suporte compensarea, să compenseze această eliminare a facilităților, costurile, acest suport financiar se va regăsi în prețuri și atunci impactul vizavi de industria alimentară va fi nu negativ, va fi foarte negativ, dacă pot spune așa. De ce? Pentru că riscăm să avem la raft prețuri la alimentele românești mai mari decât cele provenite din import, de aceeași categorie. Știm aici și evident că am discutat de nenumărate ori și de politicile hipermarketurilor vizavi de prețurile produselor alimentare, având, astăzi, cam 70 % dintre alimente venite din import pe rafturile noastre.
De asemenea, noi credem că eliminarea acestor facilități o să acționeze ca un bumerang împotriva industriei, astfel încât vom pierde personal foarte mult. Oamenii probabil că se vor reorienta către domenii cu salarii mai bune, cunoscând că în industria alimentară, din cauza profitului destul de mic al companiilor, salariile nu sunt spectaculoase. Ele, în general, într-un procent de 50-55 % sunt cu 200-300 de lei peste salariul minim pe economie și atunci o parte din societățile comerciale mici nu vor rezista impactului și vor închide.
Asta înseamnă creșterea procentului de șomeri, asta înseamnă efort financiar mai mare suportat de la bugetul statului, iar rugămintea premierului de a fi solidari cu Guvernul este imposibilă, adică discutăm despre bani pe care îi suportă tot zona privată. Discutăm despre bani care se vor regăsi în costuri, așa cum am spus, de la eliminarea acestor facilități și mai vine și creșterea salariului minim pe economie. Eu nu spun că nu e necesar. Cu toții știm că o creștere a salariului minim este foarte importantă, dar în momentul în care eu nu vin cu o compensare, cu o reducere a unor taxe care să compenseze această creștere, procentul de creștere a salariului minim, ne învârtim într-un cerc vicios. România are cele mai mari taxe pe salarii din Uniunea Europeană”.