Încă un nume apare pe lista torţionarilor acuzaţi că au ucis sute de deţinuţi politici, în timpul regimului comunist. Florian Cormoş, care a condus lagărele de muncă de la Cernavodă şi Canalul Dunăre-Marea Neagră în anii ’50, este cel de-al treilea nume din lista celor mai cruzi 35 şefi de închisori din regimul comunist.
Pe numele său Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a depus plângere penală la Parchet, fiind suspectat de uciderea a 115 oameni.
Florian Cormoş a condus, în 1952, pentru patru luni lagărul Columbia de la Cernavovă, perioadă în care acolo au murit peste 100 de deţinuţi politici. Ulterior Comoş a fost şi el condamnat de comunişti, în urma unei anchete, în urma regimului de teroare impus în lagărul de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Torţionarul Cormoş nu are niciun regret pentru tratamentul inuman la care i-a supus pe deţinuţii politici. Acesta spune că ancheta din timpul regimului comunist, în urma căreia a fost condamnat la moarte, a fost o înscenare.
„Eu nu regret, pentru că eu nu am făcut în afară de regulament absolut nimic. C-am dat o palmă la deținuți, i-am omorât? Da’ i-am omorât? Cum spun acolo? Eu m-am jurat că acolo nu am vut timp pentru așa ceva. Mă ocupam să cunosc colonia și unitatea”, a declarat pentru Gândul, Florian Cormoș.
Florian Cormoş s-a născut pe 8 martie 1927, la Şisterea, în judeţul Bihor. Din 1950 până în 1954 a avut diverse funcţii de conducere şi execuţie în cadrul lagărelor de muncă de-a lungul şantierului Canalului Dunăre – Marea Neagră. În 1950 a ajuns în colonia de muncă de la Capul Midia.
Numele lui Comoş apare pe lista torţionarilor, după Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat şi Ion Ficior, fost comandant al lagărului de la Periprava, ambii audiaţi la Perchetul General şi acuzaţi oficicial de genocid.