În urmă cu 22 de ani, primii martiri ai Revoluției cădeau la Timișoara: 17 decembrie 1989, zi de doliu pentru români

Pe 17 decembrie1989 primii martiri ai Revoluției române au căzut la Timișoara, secerați de gloanțele regimului comunist. Nicolae Ceaușescu ceruse de la București ca manifestația din Banat să fie reprimată în sânge.
59 de timişoreni au murit atunci, câteva sute au fost răniţi. 40 de cadavre au fost incinerate la o groapă de gunoi din Bucureşti. Represaliile nu au reuşit decât să îi îndârjească și mai tare pe protestatari.

Pe 17 decembrie dimineața, pe străzile Timișoarei circulă numai blindatele armatei, iar mai multe coloane de militari străbat oraşul în pas de defilare, pe muzica fanfarei.

Pentru a-şi motiva intervenţiile în forţă, miliţia spune că în oraş acţionează bande de huligani care devastează magazinele. Demonstranţii, decişi să continue protestele, strâng rândurile, îi huiduie pe soldaţi şi aruncă în ei cu pietre.

Eveniment - 21 nov, 09:46

Unde se află stațiunea unde Nicolae Ceaușescu voia să organizeze Jocurile Olimpice. Cum arată în prezent

Din ce în ce mai mulţi oameni îşi înving frica şi ies pe străzi. Se scandează „Jos Ceauşescu”, „Nu vă fie frică”, „Jos Comunismul”. Manifestanții reușesc să pătrundă în sediul Comitetului Județean de Partid. Portretele dictatorului sunt scoase în stradă, călcate în picioare, iar steagului comunist i se dă foc.

În Județul Timiș se instituie starea de necesitate. La Timişoara sosesc după-amiază 11 ofiţeri superiori din conducerea Miliţiei, Securităţii şi Armatei, toţi sub comanda lui Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR.

Unitățile militare primesc ordinul de luptă „Radu cel Frumos”. Conform martorilor, în jurul orei 16 se trage primul foc de armă asupra manifestanţilor strânşi în piaţa numită acum Piaţa Libertăţii.

„A fost momentul declanșării, când s-a tras în populație. Timișoara a luat foc. Era un vulcan care a început să erupă. Știam atunci că nu ne vom mai întoarce înapoi. Foarte mulți au murit”, spune revoluționarul Petre Boroșoiu.

Dupa ora 20, orașul devine un adevărat infern. De la Piaţa Libertăţii până la Operă, pe Calea Lipovei şi Calea Girocului, se trage fără nicio noimă sau rezervă. Era a doua zi a ceea ce va rămâne în istorie drept „Revoluția de la Timișoara”.