În câte dosare penale este cercetat Liviu Dragnea în acest moment și care sunt acestea

Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD care în prezent ispășește o pedeapsă cu închisoarea pentru instigare la abuz în serviciu, s-a ales cu un nou dosar de corupție. Fostul lider PSD este acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă şi folosire a influenţei sau autorităţii pentru obținere de foloase necuvenite.

Liviu Dragnea, cercetat într-un nou dosar de procurorii DNA

Mai exact, dosarul vizează prezenţa lui Liviu Dragnea la Washington la ceremonia de învestire a preşedintelui Donald Trump, de la începutul anului 2017. Pe atunci, Liviu Dragnea era președinte al Camerei Deputaților și lider al PSD.Liviu Dragnea s-a pozat dând mâna cu Donald Trump, la cina dinaintea ceremoniei de preluarea a mandatului liderului american.

Procurorii acuză faptul că vizita a fost, de fapt, o mită, primită de Dragnea în schimbul numirii lui Gheorghe Dimitrescu consul la Bonn. Acesta este al patrulea dosar penal deschis de DNA pe numele fostului lider social-democrat.

Monden - 21 nov, 14:30

Alina Petre, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, a obținut un ordin de protecție împotriva lui Bogdan Vasiliu, actualul soț cu care se află în plin proces de divorț! “El are și un diagnostic psihiatric, mi-e frică”

În perioada ianuarie 2017 – mai 2017, Dragnea Nicolae-Liviu ar fi primit de la un om de afaceri, suspect în cauză, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, constând în: – asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare, – asigurarea unor servicii de lobby și consultanță politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte.

Banii respectivi ar fi fost plătiți, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice și conturi bancare în Cipru, controlată de omul de afaceri român cu ajutorul altor două persoane, suspecte în cauză.

În acest context, Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, suspect în cauză, influența reală pe care o avea față de prim-ministrul și alți membri ai Guvernului României, promițându-i că îi va determina pe aceștia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care omul de afaceri român le avea în România.

În 22 aprilie 2016 Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”.

Procurorii DNA au cerut magistraților ÎCCJ pedeapsă cu executare pentru Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei și cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe niște obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca „un moft, nu ca un drept”.

În primă instanță, judecătorii ÎCCJ l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

În paralel, Dragnea a fost găsit vinovat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primării/activiștii de partid.

Liviu Dragnea execută o pedeapsă de închisoare după ce a fost găsit vinovat în dosarul angajărilor fictive

Pe 21 iunie 2018 magistrații ÎCCJ l-au condamnat în primă instanță pe Liviu Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi în procesul angajărilor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia anulează condamnarea din dosarul „Referendumul”.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006–decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al DGASPC Teleorman, să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții.

„În realitate, cele două persoane și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a partidului politic al cărui președinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, se arată în rechizitoriul DNA.

Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță de un complet de trei judecători. Decizia a fost contestată și judecata a ajuns la un complet de cinci judecători. Procesul în apel a fost amânat pe parcursul mai multor termene de judecată, în urma controverselor referitoare la constituirea completurilor de cinci judecători.

Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. Magistrații au menținut astfel sentința dată în primă instanță.