Importantă lege în domeniul Educației, retrimisă de Iohannis la Parlament

Președintele Klaus Iohannis a trimis în Parlament, spre reexaminare, legea de aprobare a OUG 96/2016, pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, cercetării, formării profesionale și sănătății.

În opinia președintelui, unele dintre modificările aduse prin această lege sunt ”de natură să creeze probleme în aplicare și să afecteze calitatea învățământului”.

Modificările aduse la organizarea și funcționarea învățământului special și a învățământului special integrat pot constitui ”un pas înapoi în ceea ce privește integrarea acestor copii în sistemul educațional de masă și are potențialul de a perpetua dificultățile lor în a accesa un învățământ de calitate”, transmite Administrația Prezidențială.

Eveniment - 12 nov, 07:44

Șoferii care au amânat schimbarea cauciucurilor se înghesuie acum la atelierele de vulcanizare, după primele semne de iarnă

De asemenea, conform noii reglementări, numărul de studenți raportat la numărul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1. În opinia Administrației Prezidențiale, ”această normă este arbitrară şi necorelată cu capacitatea instituțională a universităților, putând afecta calitatea actului educațional”.

Totodată, este criticat și art. I pct. 5 completează art. 150 din Legea nr. 1/2011, reglementând acordarea unor noi tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii.

”Prin art. I pct. 7 din lege, art. 166 alin. (2) al Legii nr. 1/2011 se modifică în sensul în care calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele și procedurile elaborate de Ministerul Educației Naționale și a unor standarde proprii aprobate de senatele universitare. Semnalăm că din formularea textului de lege nu rezultă cu claritate nici dacă standardele elaborate de Ministerul Educației Naționale (MEN) pentru acordarea calității de conducător de doctorat sunt standardele minimale, nici dacă standardele aprobate de senatele universitare sunt suplimentare și vizează criterii de profesionalism mai ridicate sau mai reduse decât cele stabilite prin standardele MEN. În acest caz, pentru a respecta rațiunea legii, conform căreia calitatea de conducător de doctorat se acordă prin ordinul MEN și nu prin decizia senatelor universitare, considerăm că din lege textul ar trebui să rezulte cu claritate faptul că standardele proprii aprobate de senatele universitare pot viza doar criterii de profesionalism și experiență, care nu sunt însă inferioare celor stabilite prin standardele MEN”, se mai arată în cererea de retrimitere.

Totodată, prin noua lege sunt eliminate activitățile de asigurare externă a calității învățământului superior desfășurate pe teritoriul României de către agențiile din țară sau străinătate, lucru care ”afectează sistemul de asigurare a calității învățământului superior prin eliminarea posibilității de a avea activități de asigurare externă a calității învățământului superior, o condiție importantă în construirea unui sistem de educație credibil pe plan intern și internațional”.

În plus, prin noua lege, federațiile sindicale, federațiile studențești și asociațiile profesionale vor fi excluse din categoria partenerilor de dialog social în procesul de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor publice. ”În opinia noastră, consultarea acestor subiecți este esențială pentru asigurarea unei bune guvernări a sistemului educațional și a calității acestuia”.

”Art. I pct. 13 din legea transmisă la promulgare elimină prevederile referitoare la condiția pe care trebuie să o îndeplinească un profesor care nu a promovat examenul de definitivat pentru a se prezenta din nou la examen, și anume, aceea de a parcurge un stagiu de practică de un an înaintea fiecărei noi prezentări. În opinia noastră, este nevoie de menținerea unui mecanism care să garanteze pregătirea practică adecvată a candidaților în vederea resusținerii examenului de definitivat. (…)

Art. I pct. 24 din legea transmisă la promulgare modifică art. 4 al Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Învederăm că aceste intervenții legislative sunt de natură să afecteze învățământul medical și pe cel de arhitectură, reglementând existența unui singur ciclu de studiu de 360 credite, care cumulează licența și masteratul. Modificarea numărului de credite aferente studiilor universitare de licență este de natură să creeze incoerență în implementarea Procesului Bologna în sistemul educațional românesc, încălcând angajamentele asumate de România la nivelul Spațiului European al Învățământului Superior. Coroborată cu celelalte prevederi ale Legii educației naționale nr. 1/2011, această amendare limitează posibilitatea absolvenților programelor de studii din domeniile medicină și arhitectură să beneficieze de locuri finanțate de la bugetul de stat pentru programele de masterat urmate ulterior absolvirii”, se mai arată în cerere.