Impactul valului de căldură extremă din Europa, vizibil din spațiu

Noile imagini din satelit dezvăluie efectele „valului de căldură din Europa”, în plin sezon de schi de iarnă pe continent.

Anul 2023 a început cu „un val de căldură istoric” care a afectat Europa, multe țări observând cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată

O imagine postată de programul Copernicus al Uniunii Europene arată o lipsă evidentă de zăpadă în jurul orașului elvețian Altdorf, care se află în apropierea stațiunilor de schi.

În Altdorf, temperatura a ajuns la 19,2°C în ziua de Anul Nou și nu a coborât sub 16,1°C  în timpul nopții, depășind un record anterior stabilit în 1864. Varșovia, în Polonia, a atins, de asemenea, 66°F, doborând propriul record din ianuarie cu peste 9°F.

Eveniment - 30 sep, 23:53

Cât vor plăti bucureștenii pe căldură iarna aceasta. Nicușor Dan, explicații despre prețul gigacaloriei

Noua imagine din satelit a fost captată de Sentinel 2, unul dintre sateliții de observare a Pământului care fac parte din Programul Copernicus.

Potrivit programului, anul 2023 a început cu „un val de căldură istoric” care a afectat Europa, multe țări observând cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată pentru 1 ianuarie, cel mai probabil din cauza schimbărilor climatice cauzate de om.

Cele mai afectate țări

Potrivit meteorologilor, țări europene, printre care Danemarca, Olanda, Polonia și Cehia, au înregistrat în ziua de Anul Nou cea mai caldă zi de ianuarie înregistrată vreodată.

Abed, în Danemarca, a atins 12,6°C, în timp ce Korbielow, în Polonia, a ajuns la 19°C, iar Javornik, în Republica Cehă, la 19,6°C. Bilbao, în Spania, a înregistrat, de asemenea, cea mai fierbinte zi de ianuarie din istorie, la 1 ianuarie, atingând 77,2°F.

Programul Copernicus, în valoare de mai multe miliarde de euro, are ca scop să ajute la prezicerea fenomenelor meteorologice, cum ar fi El Nino, și să urmărească evoluția încălzirii globale.

În prezent, există trei loturi de sateliți gemeni care orbitează în jurul Pământului, numiți Copernicus Sentinel-1, 2 și 3.

De asemenea, datele lor pot ajuta companiile de transport maritim să traseze rute mai eficiente și pot fi folosite pentru a monitoriza incendiile de pădure, poluarea apei și deversările de petrol.

Potrivit Oficiului britanic de Meteorologie, această căldură record s-a datorat parțial unei mase de aer cald de pe coasta de vest a Africii.

Potrivit site-ului elvețian de știri The Local, MeteoSwiss a declarat că temperaturile extreme din nordul Alpilor au fost, de asemenea, atribuite parțial efectului Foehn – un fenomen similar cu vânturile Chinook, în care aerul care coboară pe versantul de sub vânt al munților se încălzește pe măsură ce coboară.