ÎCCJ a respins contestația formulată de George Simion împotriva hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor. Decizia este definitivă

Contestația formulată de George Simion împotriva hotărârii Curții Constituționale nr. 32 privind anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidențiale a fost respinsă de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Decizia ÎCCJ, definitivă

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația formulată de George Simion împotriva hotărârii Curții Constituționale nr. 32 privind anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidențiale.

„Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 06 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă. Definitivă”, potrivit deciziei ÎCCJ.

Ce a scris George Simion în contestația depusă la Înalta Curte

Preşedintele AUR, George Simion, arăta în sesizarea pe care o depusese la ÎCCJ,  că decizia pe care au luat-o judecătorii constituţionali în data de 6 decembrie este „un precedent extrem de periculos, întrucât încalcă articolul 2 din Constituţie, care prevede că „suveranitatea naţională aparţine poporului român şi se exercită prin reprezentanţii săi aleşi”, repetabilă ori de câte ori puterea se vrea stabilă la putere, deci neînlocuibilă prin alegeri, iar pe de altă parte, este o motivaţie foarte serioasă pentru ca poporul să îşi piardă încrederea în democraţie, alegeri şi statul de drept”.

„Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral. Trebuie acum ca totul să fie luat de la capăt – minus, foarte probabil, candidaţii care vor fi invalidaţi pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele ‘probe’ pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE şi Ministerul de Interne, aşa-zis desecretizate de CSAT. Nu există niciun motiv în acest moment, raţional sau emoţional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acţiune statală în viitoarele alegeri. (…) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuţie de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri”, se mai arată în contestaţia depusă de Simion la Înalta Curte, informează Știripesurse.