În ultimii 30 de ani, țara noastră nu a avut niciodată o hartă exactă a riscurilor catastrofale. Calculele au fost întotdeauna aproximative, bazate pe datele cercetate în perioada de dinainte de ’90, când numărul și structura clădirilor erau destul de diferite.
Cu toate acestea, datele furnizate de firmele de asigurare ne permit să ne facem o părere despre zonele unde se produc și s-ar putea produce în continuare cele mai mari pagube materiale.
Teoretic, firmele de asigurare sunt interesate în primul rând să știe cât mai exact la ce riscuri sunt expuse clădirile din România, în funcție de regiuni, ținând cont că ele stabilesc tarifele pentru polițele de locuință în funcție de riscuri.
Cu toate acestea, practic, firmele de asigurare rareori fac cercetări amănunțite, preferând să utilizeze cotațiile generale făcute de companiile de reasigurare.
Aceasta se întâmplă în primul rând pentru că piața din România are un potențial redus și se zbate de ani de zile în jurul procentului de 20% din locuințe asigurate, cel mai mic din Europa, scrie economica.net.
Pe de altă parte, datele furnizate de firmele de asigurare ne pot arăta un peisaj al riscurilor, având în vedere că „eșantionul reprezentativ” depășește 1,6 milioane de polițe de asigurare facultativă a locuinței, câte erau la finalul lui 2022.
Între timp, numărul polițelor de asigurare facultativă a locuinței, singurul produs de asigurare real de pe piața liberă, a crescut și el ușor.
Calculele efectuate pe baza numărului polițelor în vigoare la 9 luni din 2022 și a tendințelor înregistrate în această perioadă arată că numărul polițelor de asigurare facultativă la finalul anului 2022 era de aproximativ 1,6 milioane, în creștere cu 100.000 față de finalul anului 2021.
Dacă din aceste cifre, ale PAID și ale asigurătorilor de pe piața liberă, am scoate Bucureștiul, Ilfovul și orașele mari din Ardeal, nu ar rămâne mai mult de jumătate din acest număr.
Câteva dintre județele pe care le considerăm masiv expuse la catastrofă sunt, în fapt, la coada listei.
Potrivit sursei citate, calculele, bazate pe date din perioada 2020-2022, arată că județele unde s-au făcut cele multe plăți raportat la numărul de contracte în vigoare la final de perioadă sunt Buzău, Constanța, Caraș-Severin, Olt și Alba.
În ceea ce privește județele cu cele mai puține plăți, cea mai mare surpriză pare a fi Vrancea, epicentrul cutremurelor din România, unde s-au plătit doar în jur de 4,9 lei per contract de asigurare, în timp ce s-au încasat, în medie, 140 de lei sub formă de primă de asigurare.