Habar n-avem câte buncăre pot fi folosite în România. Unde sunt cele mai puține astfel de adăposturi și de ce am mai fost alertați săptămânal în 2018

Mai țineți minte când, în 2017-2018 sunau sirenele peste tot, în cadrul exerciţiului de alarmare a populaţiei în caz de dezastru: cutremur, incendiu, inundații sau atacuri aeriene? Ideea era ca populația să știe că alarma înseamnă pericol imediat și deci să se adăpostească.

În România teoria e bună, practica ne omoară în caz de conflict

Teoretic, în România sunt peste 4.500 de adăposturi de protecţie civilă, unde populaţia se poate refugia în cazul unui pericol.

Practic nu există însă o statistică legată de numărul spaţiilor care îndeplinesc standardele unor buncăre antiatomice. Sau măcar antiaeriene.

În 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării adoptase chiar și „Concepţia naţională de protecţie prin evacuare şi adăpostire a populaţiei în situaţii de conflict armat”.

Un programator român a realizat chiar și o aplicație prin care se poate localiza cel mai apropiat adăpost antiatomic utilizând localizarea în timp real.

Dar există și această listă online cu adresele adăposturilor din fiecare județ. În majoritatea lor, până când au început să fie verificate de autorități, se depozitau diverse obiecte casnice sau murături. Probabil ca să ne pregătim să aruncăm cu castraveți murați după drone.

Apoi, mai e o problemă, un adăpost antiatomic, spre deosebire de cele care pot fi folosite pentru atacuri aeriene în caz de război, trebuie să aibă uşi blindate, tunel de evacuare şi sistem de ventilaţie şi filtrare a aerului.

Dar majoritatea spațiilor unde oamenii se pot adăposti în cazul unui pericol major nu au fost niciodată renovate sau dotate conform standardelor.

Conform unei statistici a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență în România sunt 4.538 de adăposturi pentru protecție civilă. Dar nu există o cifră oficială a celor care pot fi considerate buncăre antiatomice. În afara unei amenințări iminente, pot fi folosite ca spații de depozitare, dar trebuie eliberate în cel mult 24 de ore, dacă situația o impune.

Potrivit legislației în domeniu, modificată în anul 2016, ar fi fost obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă la unele dintre clădirile nou construite. Dar câți dintre constructori au respectat oare legislația?

În ce județe sunt cele mai puține adăposturi, unde sunt cele mai multe și câte sunt funcționale totuși?

Cele mai puțin adăposturi civile sunt în Ialomița și Sălaj și Vrancea, în aceste județe se găsesc câte 13 astfel de adăposturi civile.

În Vrancea cele treisprezece adăposturi de protecţie civilă existente pe raza judeţului ar putea adăposti cel mult o mie de persoane, dar niciunul dintre acestea nu este operaţional, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vrancea citat de Agerpres.

Înainte de intrarea României în Al Doilea Război Mondial, existau doar în Focşani circa 400 de beciuri şi pivniţe care puteau fi folosite ca adăposturi de protecţie împotriva bombardamentelor şi care ar fi putut adăposti circa jumătate din populaţia Focşanilor de la acea vreme.

Urmează apoi Tulcea, tot cu adăposturi puține, 20 la număr. Mare parte din cele 27 de adăposturi de protecţie civilă care există în județul Hunedoara sunt nefuncționale.

Cele mai multe adăpsturi civile se găsesc în Ilfov – 1190 de astfel de încăperi dar nu se știe câte dintre acestea mai sunt funcționale.

Din 1.106 de adăposturi de protecţie civilă, câte există, pe hârtie, în Bucureşti, 992 sunt în subsolurile blocurilor. Doar opt dintre ele sunt situate în centrul Bucureştiului, între Piaţa Romană şi zona Lipscani. Şi nici măcar acestea nu sunt în realitate, aşa cum figurează în evidenţele IGSU.

În plus, în adăposturile private, nu are acces toată lumea. Iar din cele 1.106 adăposturi de protecţie civilă, câte sunt în tot Bucureştiul, 96% sunt private. Şi doar 4% – publice.

În Constanța, în ianuarie, adică înainte ca războiul din Ucraina să înceapă, Primăria avea în plan să renoveze adăposturile civile antiaeriene.

64 de astfel de adăposturi pentru protecția populației există în Constanța. Multe au fost renovate, dotate cu instalaţii de aer, apă şi grupuri sanitare. În caz de necesitate un singur adăpost de acest gen poate găzdui până la 200 de oameni, în funcţie de suprafaţa fiecăruia.

Capacitatea lor, însă probabil că este mai mică decât ar fi trebuit să o aibă. De altfel niciun oraș mare nu își poate permite să aibă adăposturi subterane pentru toată populația orașului respectiv.

Degeaba ai adăposturi mai multe dacă depozitezi murături și șuruburi în ele

Sunt și județe cu adăposturi civile mai multe dar asta nu e o garanție în caz de alertă. Spre exemplu, sunt 170 de adăposturi civile în Iași, cele mai multe la subsolul blocurilor. Dar unul singur, dintre cele construite înainte de anii 90, are condițiile prevăzute de lege în cazul unui atac nuclear.

Încap cam 2-300 de persoane. Dar Iașiul are o populație de peste 400.000 de locuitori, iar adăposturile existente, spun chiar autoritățile, nu sunt eficiente.

În Timișoara situația este și mai ciudată. Primăria din Timişoara se luptă în instanţă să-şi recapete adăposturile civile: din 92 existente, 50% au devenit beciuri cu murături.

Aceste spaţii şi situaţia lor juridică au intrat din nou în atenţia autorităţilor locale, imediat după începerea războiului din Ucraina.

Asta după ce ani la rând aceste locuri au fost ignorate de reprezentanţii Primăriei Timişoara. În primăvară a început însă o inventariere a lor, iar recent au fost oferite şi rezultatele.

Teoretic, Timişoara are 92 de adăposturi civile, dar practic are acte pe doar 46 dintre ele. Asta înseamnă că doar acestea pot fi intabulate şi ulterior se pot face şi investiţii.

Celelalte au fost integrate de-a lungul anilor în spaţiile imobilelor unde au fost construite şi au devenit, inevitabil, beciuri cu murături şi locuri de depozitare. Situaţia acestora din punct de vedere juridic este destul de complicată spun reprezentanţii Primăriei Timişoara. În 6-8 luni pot fi rezolvate şi aceste probleme, dau asigurări autorităţile.

În Vâlcea doar 14 adăposturi din cele 90 sunt conforme.

În municipiul Buzău sunt 39 de adăposturi de protecție civilă, cele mai multe în blocurile comuniste, la subsol, însă niciunul nu e dotat conform standardelor.

În caz de necesitate, doar jumătate din populația municipiului Buzău are loc într-un adăpost de protecție civilă. Ceilalți n-ar avea loc de biciclete, anvelope, borcane cu dulcețuri, murături și alte lucruri depozitate la subsolul blocurilor.