Doodle-ul de astăzi, ilustrat de artistul invitat britanic Robin Davey, comemorează Ziua Sfântului Gheorghe.
Conform legendei, Sf. Gheorghe a omorât un dragon pentru a salva un oraș aflat în asediu. Timp de secole, el a surprins imaginația engleză; de fapt, venerarea regelui Henric al V-lea pentru Sfântul Gheorghe a fost chiar imortalizată în jocul omonim al lui William Shakespeare despre monarh.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghea fost general roman de origine greacă și ofițer în Garda împăratului roman Dioclețian, care a fost condamnat la moarte pentru cănu a renunțat la credința creștină. În calitate de martir creștin, el a devenit mai târziu unul dintre cei mai venerați sfinți ai creștinismului și a fost în mod special venerat de cruciați. Sfântul Gheorghe este un sfânt pomenit de aproape toate Bisericile tradiționale, de obicei pe data de 23 aprilie. Este considerat patron al multor țări, regiuni și orașe.
Acesta s-a născut într-o familie creștină de origine greacă, și a trăit în timpul domniei împăratului Dioclețian. Mai multe date nu se cunosc cu certitudine, neexistând niciun document al epocii, care să conțină date despre viața sa. Ceea ce se știe despre el a fost scris ulterior.
S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.
În ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe se desfășoară o serie de obiceiuri ce marchează ritual începutul anului pastoral.
Mai precis, obiceiurile legate de această sărbătoare presupun alegerea ciobanilor, a locului une vor face stâna, alegerea mieilor, pregătirea oilor pentru primul muls, dar și prepararea primului caș.
Totodată, în ajunul Sfântului Gheorghe, oamenii stau toată noaptea treji pentru a fi vioi și sănătoși tot anul.
Tot în ajun, vitele se bagă în holda de grâu. Ulterior, se ia o mână din acel grâu și se amestecă cu grâul de semănat, pentru a încolți altul mult mai frumos.
Pentru a fi harnici și iuți tot anul, oamenii se bat cu urzici. Mai mult, oamenii se inching cu ramuri verzi ca să nu-i doară mijlocul.
De asemenea, în dimineata ajunului sărbătorii de Sfântul Gheorghe, femeile scot sculele de țesut afară, ca să răsara soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
Ziua de Sfântul Gheorghe este marcată, potrivit tradiţiei populare, prin împodobirea caselor cu crengi verzi, aspect ce simbolizează renaşterea naturii