Financial Times: „Ca să treacă de iarnă, oamenii vor arde orice”: sărăcia și poluarea afectează Europa de Est

În întreaga regiune a Europei de Est, locuitorii apelează la surse de căldură mai ieftine și mai murdare, cum ar fi cărbunele de lignit, arată Financial Times.

Milioane de oameni din România și țările vecine se vor încălzi cu gunoaie și materiale puternic poluante pentru că nu-și vor permite altceva

Trecerea peste iarnă a devenit o prioritate pentru milioane de oameni din Europa de Est, care nu-și pot permite prețurile mai mari la gaze și electricitate cauzate de războiul din Ucraina.

În întreaga regiune, costul lemnului de foc s-a dublat față de anul trecut, iar gospodăriile încearcă să își facă rezerve.

Eveniment - 12 nov, 20:25

Afacerea ilegală de la granița cu Bulgaria. Profitul ajunge la 2.000 de lei pe zi

Ratele de sărăcie energetică, definită ca fiind incapacitatea de a-și permite să se aprovizioneze suficient pentru încălzire, vor crește semnificativ în țări precum Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria, spun analiștii.

„Dacă prețurile la bunurile de bază, în primul rând la energie și alimente, cresc, acest lucru împinge multe persoane în sărăcie, iar pe cei care se află deja sub pragul sărăciei în sărăcie extremă”, a declarat David Nemeth, economist pentru Ungaria al băncii belgiene KBC Group.

Utilizarea sporită a combustibililor toxici amenință, de asemenea, să crească semnificativ emisiile în întreaga regiune.

„Ani de dezvoltare se vor duce pe apa sâmbetei acum. Dacă supraviețuirea lor depinde de acest lucru, oamenii vor arde orice”, a declarat Zsuzsanna F Nagy, director al grupului ecologist maghiar Green Connection Association.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a relaxat normele de exploatare forestieră și a ordonat mai multe exploatări de lignit, cărbune brun cu conținut ridicat de sulf, considerat unul dintre cei mai murdari combustibili fosili.

Măsurile de combatere a pericolului schimbărilor climatice au dispărut de pe agenda multor guverne

Lignitul și lemnul au făcut parte din „sistemul pe care îl folosim pentru a proteja familiile” de criza energetică, a declarat Orbán luna trecută.

Lignitul alimentează din nou centrala electrică învechită Mátrai, situată la 75 km de Ózd, dar va ajunge și în cuptoarele casnice. Zona este un stup de activitate în timp ce muncitorii scot la iveală cărbune brun noroios din carierele din apropiere, cu o lățime de câțiva kilometri.

„De două ori mai mulți unguri mor din cauza poluării aerului decât francezii sau olandezii, raportat la mărimea populației”, a declarat Clean Air Action Group, cu sediul la Budapesta. „Dar decesele sunt doar vârful icebergului, deoarece de o sută de ori mai mulți oameni se îmbolnăvesc”.

Polonia a eliminat standardele de calitate pentru arderea cărbunelui pentru a reduce deficitul de aprovizionare după ce a accelerat o interdicție a UE privind importurile din Rusia.

Luna trecută, liderul partidului de guvernământ, Jarosław Kaczyński, le-a spus polonezilor să ardă „orice, cu excepția anvelopelor” pentru a se încălzi.

„Oamenii nu ar trebui să fie puși în situația de a trebui să aleagă între a-și încălzi locuințele sau a-și afecta sănătatea din cauza poluării”, a declarat Agnieszka Warso-Buchanan, avocată a organizației neguvernamentale ClientEarth din Polonia, care preconizează o scădere drastică a calității aerului în întreaga regiune.

Polonia subvenționează achiziționarea de cărbune, care încălzește o treime din locuințe. Alte guverne din regiune introduc măsuri de sprijin de urgență, deși, în mare parte, nu la nivelul omologilor lor occidentali.

„Schemele de sprijin sunt prost puse la punct pentru cei cu adevărat săraci”, a declarat Dana Marekova, ecologistă în Slovacia, unde anul trecut o cincime din gospodării au fost definite ca fiind în sărăcie energetică.

Cei mai săraci slovaci risipesc doar cantități mici de energie, a spus ea, astfel că nu vor beneficia de o nouă lege care subvenționează gospodăriile care reduc consumul de energie cu 15%.

Slovacii au adunat atât de mult lemn de la poalele munților Tatra, la granița cu Polonia, încât primarul orașului Nová Lesná, Peter Hritz, a declarat că orașul său „s-a întors cu 50 de ani în urmă” în ceea ce privește metodele de încălzire și poluarea. „Dintr-o dată, fumul și smogul nu mai deranjează pe nimeni”, a declarat el recent presei slovace.

Criza încălzirii pe timpul iernii va fi deosebit de dureroasă în țări precum Bulgaria, unde două treimi dintre locuințele rurale ard lemne. Chiar și înainte de război, 60% dintre bulgarii cu venituri mici nu își puteau încălzi corespunzător locuințele, potrivit Eurostat.

În Kosovo, una dintre cele mai sărace țări din Europa, lemnul este ars în aproape toate casele rurale și în majoritatea gospodăriilor urbane.

Un sistem de electricitate șubred, inclusiv pene de curent regulate, ar putea contribui la dublarea utilizării lemnului în acest an, potrivit lui Egzona Shala, director executiv al grupului de mediu EcoZ, cu sediul la Pristina. Tăierile ilegale nu vor acoperi deficitul de combustibil, a adăugat ea.

În România rafinăriile au reluat livrările de cocs pentru populație, în condițiile în care tot mai mulţi oameni caută disperaţi soluții alternative de încălzire. Mai mult de jumătate din populația României se încălzește cu lemne, cu cocs, cu tot felul de metode care aduc aminte de secolele XVII-XVIII. Și asta pentru că facturile la energie sunt deja foarte mari și oamenii caută soluții. Cocsul petrolier este un combustibil solid, obținut prin încălzirea și menținerea la temperatură ridicată a unor reziduri petroliere lichide. Cocsul este puternic poluant.