"Femeia de serviciu vine de fiecare dată când plecați și încarcă sacoșe cu ce aduceți aici". Mesaj pentru femeia de serviciu de la spitalul Bagdasar: Ce simțiți când treceți pe lângă colțul cu flori și lumânări?

Femeia care face curățenie în spitalul Bagdasar încarcă sacoșe cu mâncare din cea adusă de voluntari. Asta susține Adele Chirică, o femeie care duce mâncare caldă pentru familiile victimelor și cadrele medicale din spitalul Bagdasar Arseni.

Într-un mesaj postat pe Facebook, femeia scrie că „de luni fac ture Mogoșoaia (unde e copilul meu la școală) – Berceni și retur. Ca să ajung în fiecare zi la spitalul Bagdasar să pot aduce mâncare și ce mai au nevoie familiile celor răniți și cadrelor medicale. Alături de mine, zi de zi, vine și Sorin de la restaurantul Alioli, care aduce 50 de porții de mâncare caldă pentru ei! Doamnă dragă, eu plec mereu plângând de acolo și nu mai sunt om. Am uitat să mai zâmbesc sau să mă mai bucur și mă gândesc ce să fac mai mult pentru ei. Astăzi, când am venit iar și căram lăzile cu mâncare, câteva persoane au venit la noi și ne-au zis așa: e tare frumos ce faceți mereu pentru noi și vă mulțumim. Însă femeia de serviciu, vine de fiecare dată când plecați și încarcă sacoși cu ce aduceți aici. Ba ne-a luat și cafeaua noastră adusă de acasă! Vă rugăm, faceți o reclamație, ceva să o controleze cineva în sacoși când pleacă…”.

Chirică scrie că nu a făcut reclamație, ci doar îi va transmite un mesaj public, făcând apel la sensibilitatea ei – „Doamnă, pe holul acela de la blocul operator, înainte să intrați în cămăruța aceea mică să luați mâncarea și cafeaua și bananele și apa, există acest colțisor. Cu lumânări și flori! L-ați văzut? Cred ca da, măcar atunci când spălați pe jos! Doamnă, eu mă cutremur când trec pe lângă acest colț! Și plâng. Și îmi tremură carnea pe mine, de îmi e teamă să nu scap lăzile cu mâncare pe jos. Dumneavoastră ce simțiți, doamna, când treceți pe lânga acest colț, ca să umpleți sacoșile? Nu vi se rupe inima?”.

„Mă gândesc că poate luați să duceți la copii. Dar vă gândiți că cei de la care luați, stau pe hol și aprind lumânări, rugându-se să nu le MOARĂ COPIII? Vă gândiți că au nevoie de putere și energie și resurse să reziste, acolo pe hol, încă o zi și încă o noapte și încă o zi și tot așa la infinit???? Că ei, spre deosebire de dvs, nu își pot strânge copiii în brațe? Pentru că sunt arși și nici măcar nu îi pot atinge? Vă gândiți ce e în sufletul lor? (…) Noi nu luăm doamnă să ducem acasă la copii, ba uneori luăm de la copiii noștri să aducem aici, la spital! Doamnă nu vreți ca data viitoare, să veniți și să luați doar o porție, sau două și să le mai lăsați și lor?”, transmite voluntara.

Chirică îi transmite femeii de serviciu că „eu azi nu i-am luat fiului meu o carte pe care și-o dorea pentru că de banii ăia prefer să mai iau ceva la spital mâine, doamnă. Și fiul meu, m-a înțeles și nu s-a supărat! Puteți să mă înțelegeți și dvs doamnă și să nu vă supărați? și mâine să le mai lăsați și lor mâncare și cafea? Și nu uitați doamnă, mâine să vă uitați puțin la acest colț. Unde ard lumânări și sunt flori”.