Expert în legislația internetului, despre documentele folosite de CCR pentru anularea alegerilor prezidențiale: Nu sunt probe. În plus, Curtea nu face distincție între online și televiziune

Din cele cinci documente citate de CCR două nu spun absolut nimic serios cu privire la viciere: documentul produs de SIE are doar o serie de informații generice iar cel de la STS nu identifică vreo iregularitate cu privire la sistemele informatice aferente votului. Restul sunt probe subțiri, dintre care o mare parte provenite de la TikTok sau care au apărut cu săptămâni înainte in mass-media.

Mai mulți competitori electorali au încălcat regulile

“În opinia mea informațiile relevante vin din zona societății civile, vezi în special rapoartele Expert forum (unul dintre ele publicat chiar înainte de alegeri) și raportul făcut de BROD – EDMO, scrie pe Contributors.ro expertul în legislație despre internet Bogdan Manolea.

Motivarea CCR pare a se baza exclusiv pe indicii produse de Servicii, nu pe un proces bazat pe respectarea dreptului la apărare, sau măcar pe corelarea mai multor informații publice.

Eveniment - 11 dec, 15:32

ÎCCJ a respins contestația formulată de George Simion împotriva hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor. Decizia este definitivă

Mai mulți competitori electorali au încălcat regulile. La unul doar s-a văzut mai clar, mai ales că susține ca nu a cheltuit 1 leu în campanie.
Social media NU este TV. Social media nu poate oferi egalitate de șanse candidaților. Social media oferă doar polarizare prin puterea algoritmilor opaci.

Întrebări deschise legate de cum am vrea să arate următoarea campanie online în social media.

Am citit cu interes motivarea deciziei Curții constituționale cu privire la anularea alegerilor. Mă gândeam că – și din ce observasem eu – procesul electoral fusese în mod evident viciat, deci ar fi trebuit sa fie clară decizia CCR. Cu toate acestea motivarea Curții naște de fapt mai multe semne de întrebare decât răspunsuri atât cu privire la decizie în sine dar mai ales cu privire la felul în care procesul electoral ar trebui să se desfășoare în mod legal în social media, dar și felul cum (nu) este înțeles de CCR.

Dacă zic serviciile, noi executăm!

Motivarea curții bazată pe o autosesizare pare a lua în considerare exclusiv informațiile aflate prin declasificarea rapoartelor de la servicii, rapoarte prezentate în cadrul CSAT. După cum au arătat și alții, aceste probe sunt mai degrabă niște indicii preliminare și nu niște informații suficiente pentru a trage o concluzie cu privire la vicierea procesului electoral.

De fapt, din cele cinci documente citate două nu spun absolut nimic serios cu privire la viciere: documentul produs de SIE are doar o serie de informații generice iar cel de la STS nu identifică vreo iregularitate cu privire la sistemele informatice aferente votului. Restul sunt probe subțiri, dintre care o mare parte provenite de la TikTok, alte instituții sau care au apărut cu săptămâni înainte in mass-media.

În opinia mea, informațiile relevante care arată în mod evident că avem de-a face cu o alterare a campaniei electorale – nu în abstract, ci mai ales comparând performanța cu ceilalți candidați – vin din zona societății civile – vezi în special rapoartele Expert forum (unul dintre ele publicat chiar înainte de alegeri) și raportul făcut de BROD – EDMO.

Acesta este o lacună majoră, mai ales în condițiile unei discutabile autosesizări și mai ales că și judecătorii tot oameni sunt și deci s-au uitat probabil la alte mijloace de informare în masă, de unde își luau și alte informații și își formează opinia!

Atât concluziile Curții Constituționale cât și cele ale serviciilor par să indice că doar un singur candidat a fost favorizat de încălcarea regulilor electorale.

În acest context ar trebui să precizăm – și dacă vă uitați pe documentele publicate de la ExpertForum ar trebui să vă dați seama în mod ușor – că mai mulți competitori electorali au încălcat regulile cu privire la modul de desfășurare a campaniei în mediul online doar că unii au făcut-o mai puțin dibace sau într-un mod mai abscons.

În primul rând, mai mulți candidați au fost implicați în ceea ce curtea numește “exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media”.

În mod evident unul dintre candidați a fost mult mai eficient decât ceilalți. Dar realist vorbind încă nu știm și nici nu a fost probat, cât a fost legal și cât a fost ilegal din ce a făcut. Nu știm cât a fost susținut voluntar și cât a fost plătit în mod fraudulos de alții sau de el însuși. Cert este că nu se poate face o astfel de campanie cu costuri 0, iar complexitatea unora dintre strategiile folosite indică o mână extrem de profesionistă.

Dar ceea ce este de asemenea clar este că au fost mai mulți competitori electorali care au folosit astfel de manevre dolosive așa cum dovedesc chiar rapoartele și declarațiile oficiale ale TikTok sau investigațiile jurnaliștilor.

Social media NU este TV

Social media nu poate oferi egalitate de șanse. Social media oferă doar polarizare
Curtea pare să pună semnul egalității între faptul că unul dintre candidați a “profitat” de sistemul algoritmic al unui platforme și că acest lucru a dezavantajat ceilalți candidați participanți în procesul electiv:

Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în media online a celorlalți candidați în procesul electoral.

Aceasta pare ar fi o opinie de anii ’90 în care aveam o singură televiziune de unde poți să-ți iei informația cu privire la toți candidații din procesul electoral. În cazul mediului online lucrurile sunt mult mai complexe – mai ales că trebuie să facem distincție și între platforme online care doar găzduiesc conținutul produs de mulți utilizatori obișnuiți și respectiv alte site-uri cu responsabilitate editorială.

Cert este că platformele de social media – care reprezintă un spațiul dominant de informare în spațiul mediatic online românesc, dar și unde pare că se dialoghează – nu sunt egale și nu pot oferi egalitate de șanse tuturor candidaților din mai multe motive esențiale.