Experiențele nefericite ale angajaților atunci când dau de patronul român cu mentalitate de evul mediu: „Moșule, te miști greu, te dau afară”

Sunt foarte multe mărturii ale angajaților români despre situația lor în raport cu patronii, tot români, poveștile primilor fiind de obicei despre abuzuri și aroganță într-o relație care ar trebui să fie una de la egal la egal – că nu mai suntem pe vremea plantaților cu sclavi.

Locuia cu soția și cei trei copii în Germania și avea ultimul tip de Audi

„De-a lungul carierei mele profesionale am lucrat atât la stat, cât și în domeniul privat, atât la multinaționale străine, cât și la patroni români. De departe cel mai prost loc de muncă din toate punctele de vedere a fost la patronul român.” – scrie Nucu Morar într-un editorial Republica.

„În primul rând, începând încă de la angajare, una ne-am înțeles la interviu și alta a fost realitatea în fapt. Contractul de muncă nu era făcut pe salariul pe care ne-am înțeles, mi-a explicat că trebuie să treacă o perioadă de probă de trei luni în care să-mi demonstrez competențele.

Eveniment - 31 mar, 11:05

Angajatele însărcinate pot beneficia de program redus fără scăderea salariului

Programul de lucru de opt ore n-a fost niciodată respectat, mi-a dat un laptop și mi-a cerut să lucrez și după orele de program de-acasă, inclusiv sâmbăta și duminica.

În momentul în care plecam în concediu, trebuia să ne luăm laptopul cu noi și să ne facem treaba, ca și cum am fi la birou.

În momentul în care trebuiau făcute și alte munci suplimentare, de descărcat camioane cu marfă, de împachetat etc, eram solicitați și noi, cu toate că nu ăsta era postul pe care ne angajasem.

Nu era voluntariat, era obligatoriu. După trei luni, am reușit cu greu să-l prind pe patron și să-i explic că a trecut perioada de probă și e vremea să ajung la salariul discutat.

În momentul respectiv mi-a spus pe un ton agresiv că firma nu produce profit, că el vine cu bani de-acasă, că o duce greu și n-are de unde.

Cu toate că el locuia cu soția și cei trei copii în Germania, avea ultimul tip de Audi și nu avea altă sursă de venit decât afacerea asta.

Salariații le asigură patronilor lor un profit nemeritat, fiind plătiți prost și trăind sub o teroare anormală

Ca să fie treaba treabă, ne-a convocat la vreo trei zile mai târziu la o ședință și ne-a comunicat tuturor că va fi o reducere salarială de 30% pentru toată lumea din cauza pandemiei.

Deci nu mi-a dat, ci mi-a luat. L-am întrebat de ce nu accesează ajutorul de stat dat pentru firmele afectate și mi-a spus că nu poate, pentru că firma lui a fost pe pierdere. O firmă care funcționează pe pierdere de ani de zile, incredibil.

Am lucrat în același birou cu un fost coleg de facultate, șef de promoție, care era angajat sub calificarea lui, de care firma se folosea din plin.

La un moment dat, patronul l-a solicitat să ajute la descărcarea unui camion de marfă. Omul s-a dus, cu toate că nu era treaba lui. Au început reproșurile: „Moșule, te miști greu, te dau afară, n-am nevoie de tine”.

Unii patroni români suferă grav de fantasma lor că sunt boieri stăpâni de slugi și argați asupra cărora au drepturi depline. Trăiesc în evul mediu.

Lor li se pare că sunt niște binefăcători, niște Mesia pe pământ, că dau de mâncare, că dau o bucată de pâine unor oameni pe care-i văd ca pe niște cerșetori.

Când în fond și la urma urmei situația e exact invers, salariații pe care îi au le asigură lor un profit nemeritat, fiind plătiți prost și trăind sub o teroare anormală.”