EXCLUSIV // Studiu privind COVID-19: Aproape 90% dintre persoanele testate pozitiv aveau o cantitate foarte mică de virus, care nu necesită izolarea / Epidemiologul Molnar Geza explică de ce unele persoane sunt mai contagioase decât altele

EXCLUSIV // Unii dintre cei mai importanți experți în sănătate publică din SUA aduce în discuție noi controverse privind rezultatele testelor PCR pentru depistaarea noului coronavirus. Potrivit acestuia, testele standard pun un diagnostic pozitiv pentru un număr mare de persoane, în ciuda faptului că acestea ar putea transporta cantități relativ nesemnificative de virus.

Majoritatea acestor persoane nu sunt contagioase, iar identificarea lor poate cauza blocaje care împiedică găsirea la timp a celor care sunt cu adevărat contagioși, susțin cercetătorii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health, citați de nytimes.com.

Aceștia spun că soluția nu este de a testa mai puțin sau de a omite testarea persoanelor fără simptome. În schimb, noile date subliniază necesitatea unei utilizări mai răspândite a testelor rapide, chiar dacă acestea sunt mai puțin precise.

„Decizia de a nu testa persoanele asimptomatice este cu adevărat greșită”, a spus dr. Michael Mina, epidemiolog la Harvard T.H. „De fapt, ar trebui să intensificăm testarea tuturor oamenilor”, a spus el, „dar trebuie să o facem prin mecanisme cu totul diferite”.

În ceea ce poate fi un pas în această direcție, administrația Trump a anunțat joi că va achiziționa 150 de milioane de teste rapide.

Testele PCR, cel mai folosite în diagnosticarea cazurilo de COVID-19

Cel mai utilizat test de diagnostic pentru noul coronavirus, numit test PCR, oferă un răspuns simplu da-nu la întrebarea dacă un pacient este infectat. Dar testele PCR similare pentru alte viruși oferă informații despre cât de contagioasă poate fi o persoană infectată: rezultatele pot include o estimare aproximativă a cantității de virus din corpul pacientului.

Un răspuns de tipul da-nu nu este suficient de bun, susțin experții americani. Este cantitatea de virus care ar trebui să dicteze pașii următori ai pacientului infectat. „Este cu adevărat iresponsabil, cred, să renunț la recunoașterea faptului că aceasta este o problemă cantitativă”, a spus dr. Mina.

Testul PCR amplifică materia genetică de la virus în cicluri; cu cât sunt mai puține cicluri necesare, cu atât este mai mare cantitatea de virus sau încărcare virală din eșantion. Cu cât încărcătura virală este mai mare, cu atât este mai probabil ca pacientul să fie contagios.

Acest număr de cicluri de amplificare necesare pentru găsirea virusului, numit pragul ciclului, nu este niciodată inclus în rezultatele trimise medicilor și pacienților cu coronavirus, deși le-ar putea spune cât de infecțioși sunt pacienții.

În trei seturi de date despre testare care includ praguri de ciclu, compilate de oficiali din Massachusetts, New York și Nevada, până la 90 la sută dintre persoanele care au fost testate pozitiv prezentau, de fapt, o încărcătură virală mică. Aceasta nu ar fi permis ca persoanele respective să fie contagioase.

Ce spune Molnar Geza despre transmiterea COVID-19

Celebrul virusolog Molnar Geza a explicat pentru B1.RO aceste concluzii ale cercetătorilor americani, precizând faptul că există numeroși factori care determină contagiunea, nu doar încărcătura virală.

“Problema este cu mult mai complexă. Fără nicio discuție, transmterea este respiratorie, preponderent. Acum că mai merge și prin contact. Unii discută chiar despre posibilitatea transmiterii fecalo-orale…asta este altă poveste. Dar transmiterea în 99% este respiratorie. Încărcătura virală pe care o transmite depinde de lucruri fizice și de lucruri de moment.

Partea fizică se referă la după cât timp este, din momentul infectant, persoana care ar putea infecta mai departe. Se spune că între a treia și a cincea zi este cea mai mare încărcătură virală. Virusul primit de către persoana care va fi infectată sau nu are nevoie să sefixeze pe celulele orofaringiene, să se multiplice și să migreze, să fie împinsă în zonele de mai jos, mai profunde, în plămâni. Nu merge direct în plămâni, ci populează orofaringele. Cel simtomatic este mai contagios, cel mai puțin simptomatic, mai puțin infecțios, ca număr particole virale.

În ceea ce privește partea de moment. Este vorba despre un strănut sau despre o tuse, sau este vorba despr e o tuse și o respirare la o anumită distanță, etc”, a precizat profesorul Molnar Geza.

Acesta a subliniat faptul că nivelul de infectare depinde foarte mult și de caracteristicile persoanei care primește încărcătura virală:

“În ceea ce privește receptivul, sunt diferențe și în funcție de media de vârstă. Se spune că la copii și la adolescenți, numărul celulelor de receptare a virusului este mai mic pentru că nu s-au dezvoltat suficiente. Ei sunt asimptomatici în marea lor majoritate. Cei care sunt mai în vârstă sau care au o imunitate scăzută și la o doză mai mică infectantă poate face boala cu pneumonie și cu toate complicațiile sale.

Contează foarte mult distanța de un metru-un metru și jumătate și în primul rând capacitatea infectantă este mai mare la face to face”, a subliniat epidemiologul Molnar Geza.