EXCLUSIV // România riscă sancțiuni drastice din cauza poluării. Activiștii de mediu arată cu degetul către autoritățile locale: „La aproape un an de la preluarea noilor mandate nu au făcut nimic”

România este campioană la numărul procedurilor de infringement declanșate de Comisia Europeană pentru neîndeplinirea obligațiilor privind transpunerea legislației europene în mai mai multe domenii cheie. Mai exact, România are 78 de cazuri de infringement deschise de Executivul comunitar. Cele mai multe dintre ele vizează problemele ce țin de protecția mediului și de calitatea aerului.

România, vizată de mai multe proceduri de infringement de mediu

Una dintre cele mai recente proceduri de infringement declanșată împotriva României se referă la transpunerea defectuoasă a Directivei privind emisiile industriale, prevenirea și controlul integrat al poluării și amenzile mici aplicate operatorilor de centrale termice pe cărbune ce funcţionează ilegal.

Comisia Europeană invocă eșecul de transpunere legislativă pentru că România nu are o legislație adecvată pentru a asigura eficacitatea, proporționalitatea și descurajarea sancțiunilor în conformitate cu directiva.

Externe - 19 nov, 10:22

Nivelul de poluare din orașul New Delhi a atins de peste 50 de ori limita admisă de OMS. Care este cauza

Însă, la fel de important, pe lângă responsabilitățile ce vizează autoritățile de la București, Bruxelles-ul acuză autoritățile locale pentru eșecul de implementare administrativă. Administrația română de la nivel local nu reușește să pună în aplicare legislația existentă într-un mod coerent la nivel administrativ, pentru a se asigura că sancțiunile sunt eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.

Nu este singura procedură de acest fel declanșată de Comisia Europeană împotriva României pentru neîndeplinirea obligațiilor ce vizează mediul și care face referire la incapacitatea autorităților locale de a aplica legislația și de a lua măsuri adecvate.

Comisia solicită României să respecte cerințele Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa. Țara noastră nu a respectat valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO₂) în aglomerările București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara.

De asemenea, potrivit Comisiei, cetățenii din București au fost expuși în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007, iar autoritățile au fost atenționate în mod repetat cu privire la acest lucru.

Problema este și mai gravă atunci când vine vorba despre aplicarea Directivei-cadru privind deșeurile. Comisia îndeamnă insistent România să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic un număr de 48 de depozite ilegale de deșeuri.

Potrivit activiștilor de mediu principala problemă pentru care România riscă sancțiuni drastice vizează în special incompetența și indiferența autorităților locale. Oricât de multă voință ar exista la nivel central pentru schimbarea lucrurilor, măsurile se blochează la nivel local.

Activiștii de mediu arată cu degetul către autoritățile locale

Bogdan Tucmeanu, care s-a remarcat de-a lungul timpului pentru campaniile de promovare a măsurilor pentru un aer curat, a declarat pentru B1TV.RO că de aproape un an de la alegerile locale nu a fost luată nicio măsură serioasă în marile orașe menită să evite sancționarea României din cauza nerespectării obligațiilor privind mediul:

“Nu de la nivel central pleacă problema, ci de la nivel local. Dacă s-ar dori cu adevărat să se schimbe ceva s-ar face. Având în vedere că la aproape un an de la preluarea noilor mandate niciuna dintre administrațiile locale sau administrațiile de la Capitală nu au făcut nimic, dar nimic, în privința cel puțin a implementării sistemului obligatoriu de colectare selectivă a deșeurilor, la ce ne putem aștepta? Ministerul și-a dat tot concursul, inclusiv prin modificare H.G. 349 ca să vină în ajutorul Capitalei care nu mai știe cum să o scoată la capăt. Este vorba despre obligativitatea autorităților locale de a înființa facilități de depozitare sau de procesare doar pe terenuri aparținând acelui UAT. La momentul acesta nu avem pornit nici măcar o schiță, un proiect în această privință”,a  precizat Bogdan Tucmeanu.

Acesta atrage atenția că problema este caracteristică nu doar în Capitală, ci în general în toate marile orașe: “În ceea ce privește marea majoritate a facilităilor de depozitare, toate autoritățile locale nu s-au preocupat. Acesta sunt mult prea puține”.

Un raport din anul 2020 al Agenţiei Europene de Mediu arată că România înregistrează cele mai multe victime ale poluării. Unul din 5 decese are legătură directă cu aerul toxic pe care românii îl respiră. La polul opus al deceselor se află Danemarca și Suedia, cu 1 deces din 10.