EXCLUSIV // Poziția vânătorilor față de înmulțirea urșilor în România: Conflictele om – urs vor degenera / În acest an avem 10 oameni omorâți de urs, 100 de oameni atacați și 100 de urși omorâți pe drum

EXCLUSIV // Cazul ursului din Harghita care a agonizat mai bine de 18 ore pe un drum din apropierea localității Praid, readuce în discuție problema vânătorii acestor carnivore. Urșii au fost scoși de pe lista animalelor care pot fi vânate în 2016 și specialiștii din domeniu spun că de atunci numărul lor a tot crescut. De asemenea, statistica privind numărul urșilor are o aproximare de peste 1.000 de exemplare și se presupune că în România trăiesc între 6.000 și 7.000 de urși. Vânătorii sunt de altă părere și spun că în realitate sunt mult mai mulți. B1.ro a stat de vorbă cu administratorul unui fond de vânătoare despre situația din teren și necesitatea reluării dialogului în Parlament despre vânătoarea urșilor.

”În 2016 vânătoarea la urs a fost oprită total pentru că așa au considerat cei din guvernarea Cioloș. Eu am zis de atunci că este un moment critic pentru urs, conflictele om – urs vor degenera, ursul nu va mai fi o specie care să fie tolerată de omul care are tangență cu ea, nu vorbim de omul care stă în București la etajul 10 și spune: ”Vai ce drăguți sunt urșii”, vorbim de omul care s-a născut la munte, a trăit la munte și singura modalitate a lui de a se apăra de urs era vânătoarea și prin vânătoare ursul își menținea acea frică față de om și evita contactul cu omul. La nivelul lui 2016 nu erau victime umane, decese provocate de atacurile de urs decât foarte rare. În 2018 am avut o dezbatere în Senat și le-am spus atunci că dacă încă nu avem victime umane aceasta se datorează faptului că atacurile sunt făcute de urși relativ mici, care nu au avut contact cu omul și care nu au frică de om, dar vor crește iar omul va deveni o victimă sigură. Din datele pe care le avem sunt sunt în jur de 10 oameni omorâți de urs anul acesta, sunt în jur de 100 de oameni atacați de urs și sunt undeva la 100 de urși omorâți pe drum. Asta este rezultatul unui management defectuos” a declarat Dragoș Hârjoabă, gestionarul unui fond cinegetic.

De altfel, vânătoarea de urși a fost una dintre activitățile care au atras în România mari personalități și oameni de afaceri pasionați de acest sport.

”Povestea urșilor este o poveste tristă de fapt, este o poveste care duce spre sfârșitul speciei dacă se continuă cum s-a început în 2016. Efectivul de urși din România la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial era undeva la 800 de urși. Dat fiind faptul că a fost un interes cinegetic pentru această specie, oamenii, specialiștii cinegeticieni s-au ocupat și au crescut specia. După aceasta a venit epoca ceaușistă în care unicul, primul, cel mai mare vânător al țării a fost pasionat de urs, la un moment dat cred că 9 din top 10 trofee mondiale erau din România. A venit perioada de după Revoluție în care conform statisticilor un pic a scăzut din populație pentru că au venit străinii cu bani și poate au vânat mai mult decât era cazul. Ulterior specia și-a revenit la un număr de exemplare ce ne-a situat undeva pe primul loc în Europa, cu excepția Rusiei, care se întinde pe două continente”, a mai spus acesta.

Ceea ce nu se prea aduce în discuție este că în lipsa unei legislații care să permită vânarea urșilor aceștia își sporesc populația și pot deveni un pericol pentru om în anumite zone. Urșii nu trăiesc neapărat în interiorul pădurii unde nu au cu se se hrăni, în pădurile de brazi, ci caută zone unde cresc fructele de pădure.

”Ursul nu are dușman natural. În momentul acesta vânătoarea este oprită, se obțin niște derogări dar procedura este foarte complicată. Ursul se înmulțește încontinuu, ursul scapă de frica de om și atacă, este un animal teritorial și mai mult decât atât este un animal oportunist. El sesizează unde este hrană ușor de procurat, unde nu are risc și se duce în acea zonă. Zona Predealului este renumită de ani de zile, în care ursul venea și mânca pe la tomberoane. Nu știu dacă vânătoarea este cea mai bună soluție, dar pot să spun cu certitudine că este singura soluție care a funcționat până acum. Nici un ministru nu a luat legătura cu specialiști și efectele le avem, tot mai mari. Acest conflict va degenera. Nu o să știm niciodată numărul urșilor din România, e ca și cum ai vrea să știi câte furnici ai în curte” a mai spus Dragoș Hârjoabă.

Pe lângă toate aceste argumente de ordin moral intervine și dimensiunea economică. De altfel numărul de autorizații de vânătoare poate fi controlat de către stat.

”Foarte multe din lucrurile din afaceri nu se tranșează în birouri. În Ungaria 2% din PIB vine din vânătoare și afacerile conexe cu vânătoarea. Și ungurii ce au câmpie și ici și colo câte un deal. Vânătorul nu se duce la hotel de 5 stele, se duce la o agropensiune lângă fondul de vânătoare. Toate astea aduc plus profit. Ei prepară trofeele, 500-1000 de euro, sunt bani care rămân acolo. Nu s-a exagerat niciodată, se dădeau în jur de 500 de autorizații de urs pe an, undeva sub 10% din populație. Eu cred că era mai puțin decât era necesar. În țări în care sunt de exemplu 180 de urși se extrag 20-25, deci cota de recolta e mai mult decât 10% din populație” a conchis administratorul.

Ministrul Mediului a declarat luni că pentru a tranșa problema urșilor așteaptă vara anului viitor pentru a afla numărul exact al urșilor din România, însă atât vânătorii cât și ONG-urile spun că acest număr este imposibil de aflat cu exactitate, această informație fiind un motiv de dispută între cele două părți.