EXCLUSIV // Medicii, în prima linie în lupta cu epidemia de coronavirus. Cât de mare este riscul la care se supun cadrele medicale: „Problema de infecție a apărut în situații în care nu se cunoștea diagnosticul”

Pe măsură ce numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus a crescut și în România de la o oră la alta, mulți se întreabă în ce măsură sistemul sanitar din țara noastră poate să facă față acestei crize, dar mai ales cât de dispuși sunt medicii de a se expune unor riscuri uriașe pentru a stopa epidemia, având în vedere că se află în linia întâi a acestei lupte.

Situația din Italia oferă o perspectivă asupra presiunii uriașe cu care se confruntă cadrele medicale, care nu de puține ori au fost puse în situația de a acționa ca medici de triaj din timpul unui război, de a decide cine trăiește, cine moare sau cine are acces la numărul limitat de paturi de la terapie intensivă.

În general, în țările care au devenit mari focare ale epidemiei de coronavirus, medicii au fost forțați să își depășească limitele lor, pentru că s-au confruntat cu un număr copleșitor de pacienți care a crescut de la o oră la alta. În acest condiții cadrele medicale sunt nevoite să lucreze pe ture lungi care se întind pe mai multe zile. În Italia, de exemplu, au existat cazuri în care medicii au fost nevoiți să lucreze în continuu până la cinci zile fără odihnă, pentru a lupta cu epidemia de coronavirus.

În România, cazul medicului gastroenterolog infectat cu coronavirus la Spitalul Dimitrie Gerota unde un fost ofițer M.A.I. a fost internat mai multe zile înainte să fie depistat pozitiv, demonstrează că lupta cadrelor medicale nu este doar epuizantă, ci inclusiv periculoasă pentru sănătatea lor.

În Hunedoara Secţia Neurologie a Spitalului Petroşani a fost închisă pentru dezinfecţie, după ce o tânără confirmată cu noul coronavirus a fost internată. Nu mai puțin de 50 de cadre medicale, inclusiv de la Ambulanţă şi o şi o clinică privată din Hunedoara, sunt izolate la domiciliu.

România se află în acest moment în scenariul doi de intervenție. Însă ritmul alert al îmbolnăvirilor, determină autoritățile să pregătească deja intrarea în scenariul 3, care se activează după înregistrarea a 100 de pacienți.

În această situație, spitalele vor fi pregătite pentru a prelua cu infecții non-coronavirus pentru ca acele clinici specializate în boli infecțioase să fie puse la dispoziția doar a pacienților cu coronavirus. Într-un scenariu și mai dramatic în care numărul pacienților infectați cu coronavirus va exploda, este de așteptat ca medicii care pleacă la serviciu să fie nevoiți să își facă bagaje pentru mai multe zile, fie din cauza gărzilor epuizante, fie chiar din cauza riscului de a fi plasați ei înșiși în carantină.

Dorind să aflăm despre riscurile la care se expun cadrele medicale în această perioadă am discutat cu un specialist, Adrian Marinescu, medic la Institutul Matei Balş.

“Fiecare medic, chiar dacă nu tratează coronavirusul vine în contact fizic cu pacienții care pot avea foarte multe microorganisme, că sunt de contaminare, că sunt infecție, etc. În plus lucrează în mediul de spital. Oriunde în lumea asta un mediu de spital este supus unei contaminări cu microorganisme.

Dacă vorbim de coronavirus, este practic doar o situație de infecție care se poate transmite cu ușurință. Atât! Astfel de situații am avut și în trecut și sunt foarte multe exemple. Că vrem să vorbim de SARS, că vrem să vorbim de MERS, că vrem să vorbim de Ebola, mereu un medic este supus clar unui astfel de contact. Eu nu aș vorbi însă de risc pentru că mereu în momentul în care ne gândim la astfel de situații și măsurile trebuie să fie de aceeași intensitate. Sunt luate suficient de multe măsuri astfel încât să fie minimalizat riscul”, a explicat doctoral Adrian Marinescu.

Acesta a precizat că în general situațiile de transmitere a bolii la medici au apărut în contexte în care nu erau suficiente informații despre diagnostic.

“Problema de transmitere sau de infecție la medici a apărut în situații în care nu se cunoștea diagnosticul și situații pentru care teoretic nu au fost pregătiți. Concret, dacă vorbim despre cazul pacientului cu COVID-19 de la Gerota, este clar că nu s-a luat în calcul și această posibilitate, situație care nu este corectă”, a mai precizat doctoral Adrian Marinescu.

Acesta a precizat că Spitalele de boli infecțioase trebuie să își asume o mare responsabilitate în perioada următoare pentru că numărul pacienților este în creștere:

“Dacă vorbim despre momentul actual, despre tratarea noului coronavirus, părerea mea este că Spitalele de boli infecțioase au același risc pe care trebuie să și-l asume. Din acest moment pacienții vor fi de acum încolo în număr mare și vor fi în orice loc din acel spital. Cu toate că dezvoltă forme ușoare, medii sau severe, înseamnă infecție și în raport cu ea trebuie să ne luăm toate măsurile”.

Peste tot în lume, de la începutul epidemiei, eforturile medicilor de a tine sub control epidemia s-au aflat în centrul atenției și au emoționat o lume întreagă. Alături de medici și alte cadre medicale, asistenții au fost în prim-planul luptei împotriva coronavirusului – împărtășind povești despre epuizare și eroism în fața unei boli care a ucis peste 800 de oameni doar în Italia și a infectat peste 12.400.

Imaginile cu o asistentă medicală cu fața învinețită din cauza măștilor medicale de protecție a făcut înconjurul internetului. Alessia Bonari, a postat o fotografie cu chipul ei învinețit după ce a purtat echipament de protecție timp de câteva ore în timpul unei deplasări la Milano.

View this post on Instagram

Sono i un’infermiera e in questo momento mi trovo ad affrontare questa emergenza sanitaria. Ho paura anche io, ma non di andare a fare la spesa, ho paura di andare a lavoro. Ho paura perché la mascherina potrebbe non aderire bene al viso, o potrei essermi toccata accidentalmente con i guanti sporchi, o magari le lenti non mi coprono nel tutto gli occhi e qualcosa potrebbe essere passato. Sono stanca fisicamente perché i dispositivi di protezione fanno male, il camice fa sudare e una volta vestita non posso più andare in bagno o bere per sei ore. Sono stanca psicologicamente, e come me lo sono tutti i miei colleghi che da settimane si trovano nella mia stessa condizione, ma questo non ci impedirà di svolgere il nostro lavoro come abbiamo sempre fatto. Continuerò a curare e prendermi cura dei miei pazienti, perché sono fiera e innamorata del mio lavoro. Quello che chiedo a chiunque stia leggendo questo post è di non vanificare lo sforzo che stiamo facendo, di essere altruisti, di stare in casa e così proteggere chi è più fragile. Noi giovani non siamo immuni al coronavirus, anche noi ci possiamo ammalare, o peggio ancora possiamo far ammalare. Non mi posso permettere il lusso di tornarmene a casa mia in quarantena, devo andare a lavoro e fare la mia parte. Voi fate la vostra, ve lo chiedo per favore.

A post shared by Alessia Bonari (@alessiabonari_) on Mar 9, 2020 at 3:22am PDT

Descriind atmosfera generală din spitale, ea a dezvăluit cum nu a putut să bea apă sau să meargă la baie ore în șir după ce și-a pus echipamentul de protecție. O altă asistentă, Elena Pagliarini, a fost fotografiată în timp ce era prăbușită pe biroul ei din cauza epuizării purtând încă masca la un spital din Cremona, unde lucra tot timpul.

În China situația este și mai dramatică. Autoritățile au raportat că pest 1.700 de cadre medicale au fost infectate cu coronavirus, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în reegiunea Hubei, epicentrul epidemiei. Aceste cifre demonstrează cât de expuși sunt de fapt medicii în lupta cu această epidemie.